Dezinfectanti profesionali produsi in Romania. Cu responsabilitate!

21 dintre cele mai grave epidemii și pandemii din istorie

Unele dintre cele mai grave epidemii și pandemii din istorie au condamnat civilizații întregi, provocând decese în rândul a milioane de oameni. În timp ce aceste focare de boli încă amenință omenirea, datorită progreselor epidemiologiei consecințele nu mai sunt devastatoare ca în trecut. Iată 21 dintre cele mai grave epidemii și pandemii din istorie: 1. Ciuma Antonină: 165-180 d.HrCând soldații s-au întors în Imperiul Roman din război au adus înapoi mai mult decât prada victoriei. Ciuma Antonină, care poate să fi fost variola, a devastat armata și ar fi ucis peste 5 milioane de oameni în Imperiul Roman.Mulți istorici cred că epidemia a apărut prima dată în Imperiul Roman, favorizată de soldații care s-au întors acasă după un război împotriva Partiei. Epidemia a contribuit la sfârșitul Pax Romana, o perioadă din 27 î.Hr. până în anul 180 d.Hr., când Roma era la apogeul puterii sale. Ulterior, au existat mai multe războaie și invazii de către grupurile „barbare”. Creștinismul a devenit din ce în ce mai popular în perioada de după apariția ciumei.Nr. decese: Peste 5 milioane de persoane% populația globală: 2,8%

2. Ciuma lui Ciprian: 250-271 d.HrNumit după Sfântul Ciprian, un episcop al Cartaginei (oraș din Tunisia) care a descris epidemia ca semnalând sfârșitul lumii, se estimează că Ciuma lui Ciprian a ucis 5.000 de oameni pe zi numai în Roma. În 2014 arheologii din Luxor au descoperit ceea ce pare a fi un loc de înmormântare în masă a victimelor ciumei. Corpurile lor erau acoperite cu un strat gros de var, varul fiind folosit ca dezinfectant în vremea aceea. Arheologii au găsit trei cuptoare folosite pentru fabricarea varului precum și rămășițele victimelor ciumei, victime care au fost arse într-un foc uriaș.Nr. decese: date necunoscute% populația globală: N/A 

3.  Ciuma lui Iustinian (Ciuma Neagră): 541-542 d.HrCiuma lui Iustinian a fost o pandemie care a afectat Imperiul Bizantin, în special, dar s-a extins ulterior, afectând inclusiv imperiului Sasanian şi oraşele port din toată Marea Mediterană. În perioada aceea corăbiile comerciale aveau șobolani la bord, șobolani care erau plini de purici infectați. Ciuma a avut recidive până în anul 750. Unele estimări sugerează că până la 10% din populația lumii a murit. Ciuma este numită după împăratul bizantin Iustinian care a domnit la acea vreme. Iustinian s-a îmbolnăvit și el de ciumă dar a supraviețuit. Cu toate acestea, imperiul său și-a pierdut treptat teritoriul în perioada de după apariția ciumei.Nr. decese: 30-50  milioane de persoane% populația globală: 22,6%

4.  Moartea Neagră: 1347-1351Moartea Neagră a călătorit din Asia în Europa, lăsând în urma ei un dezastru. Unele estimări sugerează că a distrus peste jumătate din populația Europei. A fost cauzată de o tulpină a bacteriei Yersinia Pestis care este probabil dispărută astăzi și a fost răspândită de purici la rozătoarele infectate iar ulterior s-a transmis către om. Corpurile victimelor au fost îngropate în gropi comune. Ciuma a schimbat cursul istoriei Europei. Cu atât de mulți morți, forța de muncă a devenit mai greu de găsit, aducând salarii mai bune pentru muncitori și sfârșitul sistemului de iobăgie al Europei. Lipsa forței de muncă ieftine poate să fi contribuit, de asemenea, la inovația tehnologică. Măsurile de protecție împotriva bolii erau limitate în perioada aceea, situație diferită de contextul actual când populația dispune acum de soluții ce presupun echipamente de protecţie, acces la servicii medicale de calitate, produse dezinfectante: dezinfectanți mâini, dezinfectanți suprafețe, dezinfectanți pe bază de biocide.Nr. decese: 200 milioane de persoane% populația globală: 55,0 % 

5. Variola : 1520-1980Variola produsă de virusul sălbatic produce o erupție sistemică după o perioadă de incubație de 10-14 zile. După incubație, în 1-2 zile se produce erupția tegumentară sistemică: pe mucoasa bucală, față, extremități și mai puțin pe trunchi. Variola majoră are o mortalitate de 30%, iar cea minoră, de 1%. Mai mult de jumătate dintre supraviețuitori rămân cu cicatrici pe tegumentul feței. Pandemiile de variolă au făcut de-a lungul timpului peste 500 milioane de decese. Variola este prima viroză controlată prin vaccinare globală. Nr. decese: Peste 500 milioane de persoane% populația globală: 20,4%

6.  Epidemia Cocoliztli: 1545-1548Infecția care a provocat epidemia de cocoliztli a fost o formă de febră hemoragică virală care a ucis 15 milioane de locuitori în Mexic și America Centrală. Într-o populație deja slăbită de secetă extremă, boala s-a dovedit a fi cu totul catastrofală. „Cocoliztli” este cuvântul aztec pentru „dăunător”.Un studiu recent care a examinat ADN-ul din scheletele victimelor a constatat că acestea au fost infectate cu o subspecie de Salmonella care provoacă febră enterică, o categorie de febră care include tifoida. Febra enterică poate provoca febră mare, deshidratare, probleme gastro-intestinale și este încă o amenințare majoră pentru sănătate. Nr. decese: Peste 15 milioane de persoane% populația globală: 3,1%

7. Marea Ciumă a Londrei: 1665-1666Ultimul focar major al morții negre din Marea Britanie a provocat un exod în masă din Londra, condus de regele Carol al II-lea. Ciuma a început în aprilie 1665 și s-a răspândit rapid în lunile fierbinți de vară. Puricii de la rozătoarele infectate cu ciumă au fost una dintre principalele cauze de transmitere. Până la sfârșitul ciumei aproximativ 100.000 de oameni, inclusiv 15% din populația Londrei, muriseră. Totuși, acesta nu a fost sfârșitul suferinței acelui oraș. În septembrie 1666, a început Marele Incendiu al Londrei, care a durat patru zile și a incendiat o mare parte a orașului, lucru care a rezultat implicit la moartea unora dintre șobolanii și puricii negri care purtau bacilul ciumei.Ciuma bubonică era cunoscută ca Moartea Neagră iar simptomele celor infectați erau devastatoare: Pielea avea pete negre și glande inflamate sau „buboaie” în zona inghinală, combinate cu vărsături compulsive, limba umflată și dureri de cap. Ciuma a început în Est, posibil în China, și s-a răspândit rapid prin Europa. Comunități întregi au fost distruse și cadavrele au împânzit străzile, deoarece nu mai era nimeni care să le îngroape.Nr. decese: 3 milioane de persoane% populația globală: 0,54%  

  1. Ciuma rusească: 1770-1772

În Moscova devastată de ciumă teroarea cetățenilor aflați în carantină a degenerat în violență. Revoltele s-au răspândit prin oraș și au culminat cu uciderea arhiepiscopului Ambrosius, care încuraja mulțimile să nu se adune la închinare. Împărăteasa Rusiei, Ecaterina a II-a (numită și Ecaterina cea Mare), era atât de disperată să stăpânească ciuma și să restabilească ordinea publică, încât a emis un decret prin care a ordonat ca toate fabricile să fie mutate de la Moscova. Până la sfârșitul ciumei s-ar putea să fi murit până la 100.000 de oameni. Chiar și după ce ciuma s-a încheiat, Ecaterina s-a confruntat cu serioare dificultăți în a restabili ordinea.

Nr. decese: 360 mii persoane

% populația globală: 0,045%

  1. Epidemia de febră galbenă din Philadelphia: 1800

Febra galbenă este o boală virală transmisă prin înțepătura de țânțar, speciile Aedes sau Haemagogus spp. Agentul patogen este virusul febrei galbene (VFG) un ARN virus din genul Flavivirus, înrudit cu virusul West Nile, virusul encefalitei St. Louis și virusul encefalitei japoneze.

Când febra galbenă a pus stăpânire pe Philadelphia, capitala Statelor Unite la acea vreme, oficialii au crezut în mod greșit că sclavii sunt imuni. Drept urmare, aboliționiștii au cerut recrutarea persoanelor de origine africană pentru a-i îngriji pe bolnavi. Boala era purtată și transmisă de țânțari foarte repede în rândul populației, mai ales că era vară caldă și umedă în Philadelphia în acel an. Abia când a sosit iarna – și țânțarii s-au stins – epidemia a încetat. Până atunci, peste 5.000 de oameni muriseră numai în acest oraș.

Nr. decese: 100.000-150.000 de persoane

% populația globală: 0,014%

  1. Al șaselea focar de holeră (1817-1923)

Holera este o boală infecțioasă cauzată de o bacterie numită Vibrio cholerae. Bacteriile trăiesc de obicei în ape sărate și calde, cum ar fi estuarele și apele de-a lungul zonelor de coastă. Oamenii contractează V. cholerae după ce au băut lichide sau au mâncat alimente contaminate cu bacterii, cum ar fi crustaceele crude sau insuficient gătite.

Oamenii care erau infectați prezentau  diaree severă, vărsături și crampe musculare în picioare. Aceste simptome provocau deshidratare, șoc septic și chiar moartea în doar câteva ore. Prima pandemie de holeră a apărut în India în 1817. Ulterior s-a răspândit pe mai multe continente, devastând Asia, Europa, America de Nord și Africa.

Nr. decese: 1 million de persoane

% populația globală: 0,07%

  1. Gripa rusească: 1889-1890

Gripa rusească a fost cauzată de virusul gripal subtip H2N2, dar dovezile nu sunt concludente. În doar câteva luni boala s-a extins pe tot globul, ucigând 1 milion de oameni. A fost nevoie de doar cinci săptămâni pentru ca epidemia să atingă un nivel maxim de mortalitate. Cele mai timpurii cazuri au fost raportate în Rusia. Virusul s-a răspândit rapid în Sankt Petersburg înainte de a-și face rapid drum în Europa și în restul lumii, în ciuda faptului că atunci călătoriile cu avionul nu existau încă.

Nr. decese: 1 million de persoane

% populația globală: 0,07%

  1. Epidemia de poliomielită americană: 1916

O epidemie de poliomielită care a început în New York (oraș) a provocat 27.000 de cazuri și 6.000 de decese în Statele Unite. Boala afectează în principal copiii și uneori îi lasă pe supraviețuitori cu dizabilități permanente. Epidemiile de poliomielită au avut loc sporadic în Statele Unite până când vaccinul Salk a fost dezvoltat în 1954. Pe măsură ce vaccinul a devenit disponibil pe scară largă cazurile în Statele Unite au scăzut. Ultimul caz de poliomielită din Statele Unite a fost raportat în 1979. Eforturile de vaccinare la nivel mondial au redus foarte mult boala, deși nu este deocamdată complet eradicată.

Nr. decese: 60 mii persoane (doar in SUA)

% populația globală: 0,003%

  1. Gripa spaniolă: 1918-1919

Pandemia a fost cauzată de un virus H1N1 cu gene de origine aviară. Se estimează că 500 de milioane de oameni din Mările Sudului până la Polul Nord au fost victime ale acestui virus ce a cauzat gripa spaniolă. O zecime dintre aceștia au murit iar unele comunități indigene au dispărut. Răspândirea și caracterul letal al gripei au fost sporite de condițiile rele ale soldaților care stăteau înghesuiți și aveau o alimentație precară în timpul Primului Război Mondial.

În timp virusul H1N1 din 1918 a fost sintetizat și evaluat, dar  proprietățile care l-au făcut atât de devastator nu sunt bine înțelese. Fără un vaccin care să protejeze împotriva infecției gripale și fără antibiotice pentru a trata infecțiile bacteriene secundare care pot fi asociate cu infecțiile gripale, eforturile de control la nivel mondial s-au limitat la intervenții non-farmaceutice: izolarea, carantina, o bună igienă personală, utilizarea de dezinfectanți și limitarea adunărilor publice.

Nr. decese: 40-50 millioane de persoane

% populația globală: 2,4%

  1. Gripa asiatică: 1957-1958

Virusul care a provocat pandemia a fost un amestec de virusuri ale gripei aviare, boala fiind identificată prima dată în China și a dus la peste 1 milion de decese.  Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor estimează că boala s-a răspândit rapid și a fost raportată în Singapore în februarie 1957, Hong Kong în aprilie 1957 și orașele de coastă ale Statelor Unite în vara lui 1957. Totalul numărului de decese a fost de peste 1,1 milioane în întreaga lume, cu 116.000 de decese în Statele Unite.

Nr. decese: 1.1 milioane de persoane

% populația globală: 0,04%

  1. Pandemia și epidemia de SIDA: 1981-prezent

SIDA a provocat aproximativ 35 de milioane de decese de când a fost identificat pentru prima dată. HIV, virusul care cauzează SIDA, s-a dezvoltat probabil dintr-un virus de cimpanzeu care s-a transferat la oameni în Africa de Vest în anii 1920. Virusul și-a făcut drum în jurul lumii, iar SIDA a fost o pandemie până la sfârșitul secolului al XX-lea.

Timp de zeci de ani, boala nu a avut un leac cunoscut, dar medicamentele dezvoltate în anii 1990 le permit acum persoanelor cu această boală să experimenteze o durată de viață normală cu tratament regulat. Sexul între bărbați a fost cel mai frecvent mod de expunere în rândul persoanelor raportate cu SIDA (46%), urmat de consumul de droguri injectabile (25%) și contactul heterosexual (11%). De asemenea, un alt factor de transmitere era prin transfuzia de sânge și folosirea de ace infectate.

Nr. decese: intre 25 – 35 milioane de persoane

% populația globală: 0,5%

  1. SARS (2002-2003)

Sindromul respirator acut sever (SARS) este o boală respiratorie virală cauzată de un tip nou de coronavirus, SARS-CoV. Virusul a fost identificat pentru prima dată în timpul unui focar în China. În următoarele câteva luni, boala s-a răspândit pe mai multe continente, afectând țări din America de Nord, America de Sud, Europa și Asia. SARS-CoV este transmis pe cale aeriană prin picăturile respiratorii și prin contactul cu suprafețele contaminate. Boala provoacă febră, frisoane, dureri de corp și adesea evoluează spre pneumonie, o afecțiune severă în care plămânii devin inflamați și se umplu de puroi.Nr. decese: 770 de persoane% populația globală: 0,00001%

  1. Pandemia de gripă porcină H1N1: 2009-2010

Pandemia de gripă porcină din 2009 a fost cauzată de o nouă tulpină de H1N1 care a apărut în Mexic în primăvara lui 2009, înainte de a se răspândi în restul lumii. Într-un an, virusul a infectat până la 1,4 miliarde de oameni pe tot globul și a ucis între 151.700 și 575.400 de persoane, conform estimărilor CDC. Pandemia de gripă din 2009 a afectat în primul rând copiii și adulții tineri, iar 80% dintre decese au avut loc la persoane sub 65 de ani. Un vaccin pentru virusul H1N1 care a provocat gripa porcină este acum inclus în vaccinul anual antigripal.

Nr. decese: 575.400 de persoane

% populația globală: 0,008%

  1. MERS: 2012-prezent

Middle East Respiratory Syndrome (Sindromul respirator din Orientul Mijlociu) este o infecție respiratorie virală provocată de un nou coronavirus – MERS-CoV.  Mers-CoV a declanșat un focar în Arabia Saudită în 2012 și un altul în Coreea de Sud în 2015. Boala a infectat cămilele înainte de a trece la om, declanșând febră, tuse și dificultăți de respirație la persoanele infectate. MERS se transformă adesea în pneumonie severă și are o rată estimată a mortalității de aproximativ 35%.  Majoritatea pacienților cu MERS au dezvoltat boli respiratorii severe cu simptome de febră, tuse și dificultăți de respirație. Aproximativ 3 – 4 din 10 pacienți diagnosticaţi cu virusul MERS au murit. Nu există niciun vaccin disponibil pentru a preveni această boală. Cea mai bună modalitate de a reduce șansele de infecție este spălarea frecventă a mâinilor, evitarea contactului cu cămilele, utilizarea de dezinfectanți mâini și evitarea consumului de produse care conțin lapte crud de la animale.

Nr. decese: 850 de persoane

% populația globală: 0,00001%

  1. Epidemia de Ebola: 2014-2016

Epidemia de febră hemoragică Ebola din Africa de Vest a fost o epidemie provocată de virusul Ebola (EBOV), ce aparține familiei Filovirida. Epidemia a debutat în decembrie 2013, în Guineea. Între timp ea s-a răspândit rapid dincolo de granițele Guineei, afectând Liberia, Sierra Leone și Nigeria.

Un număr mai mic de cazuri a fost și în Mali, Senegal, Statele Unite și Europa, au raportat Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor. Nu există un remediu pentru Ebola, deși eforturile de a găsi un vaccin sunt în desfășurare. Primele cazuri cunoscute de Ebola au avut loc în Sudan și Republica Democratică Congo în 1976, iar virusul ar fi putut avea originea în lilieci.

Nr. decese: 11.300 de persoane

% populația globală: 0,0002%

  1. Epidemia de virus Zika: 2015-prezent

Virusul Zika este un virus din genul Flavivirus  identificat prima dată în 1947 în pădurea tropicală Zika din Uganda. El provoacă la om febra Zika, transmisă prin înțepătura unui țânțar din genul Aedes infectat cu acest virus.

Impactul epidemiei de Zika din America de Sud și America Centrală nu este bine cunoscut în totalitate. Între timp oamenii de știință se confruntă cu o cursă contra cronometru pentru a aduce virusul sub control.

Deși Zika nu este dăunător pentru adulți sau copii, poate ataca pe cei nenăscuți încă, aflați în uter, provocându-le malformații congenitale. Tipul de țânțari care poartă Zika se află în zonele cu climă caldă și umedă, făcând America de Sud, America Centrală și părți din sudul Statelor Unite, zonele principale pentru răspândirea virusului.

Nr. decese: date necunoscute

21. Boala cu coronavirus 2019 (COVID-19)

COVID-19 este o boală respiratorie cauzată de SARS-CoV-2, un coronavirus descoperit în 2019 în China și care s-a extins rapid în întreaga lume. Virusul se răspândește în principal de la persoană la persoană prin picăturile respiratorii produse atunci când o persoană infectată tușește, strănută sau vorbește. Virusul se regăsește inclusiv astăzi însă a suferit unele mutații față de varianta apărută inițial care era mult mai severă și care a provocat un număr mare de decese într-un timp relativ scurt.

Apariția vaccinului, limitarea adunărilor publice, respectarea normelor de igienă precum și utilizarea de dezinfectanți (dezinfectanți mâini, dezinfectanți suprafețe) au contribuit în mod categoric la reducerea numărului de îmbolnăviri.

Nr. decese: 6.367.793  de persoane

% populația globală: 0,08%

DAVERA® SOAP – Sapun lichid antimicrobian, 1 litru

DAVERA® SOAP – sapun lichid antimicrobian este solutia hidroalcoolica potrivita pentru diverse medii de lucru, dar si pentru acasa, pentru eliminarea rapida a agentilor patogeni.

  • sapun lichid antimicrobian certificat biocid (2% clorhexidina).
  • recomandat pentru utilizare regulata
  • delicat cu pielea (pana la 50 de utilizari/ zi)
Produs foarte apreciat!

42.15 lei

0
0
Cos Cumparaturi

Welcome to

My Rewards

Become a member

Join our loyalty program to unlock exclusive perks and rewards.

Ways to earn

Powered by WPLoyalty

Ways to earn

Caștigă puncte la fiecare comanda

1 punct pentru fiecare 5 lei cheltuiti

Puncte recompensă pentru fiecare comandă in tre 50 lei si 999 lei Less

Caștigă 50 puncte bonus

+50 Puncte

50 puncte bonus la comenzi de minim 1000 lei

Recomandă-ne unui prieten

Advocate Puncte : 20 | Puncte : 20

Recomandă-ne unui prieten și primiti amando i 20 puncte recompensă Less

Facebook Share

+5 Puncte

Distribuie magazinul nostru pe facebook si pr imesti 5 puncte/share Less