Conform Secretarului General al ONU, António Guterres, ne îndreptăm spre un “iad climatic” (Paddison, 2024). Se pare că vara lui 2024 va fi cea mai călduroasă de până acum, conform climatologului Roxana Bojariu (Milea, 2024). În astfel de condiții, aerul condiționat devine o necesitate pentru confortul nostru. Este important însă, să fim conștienți și de efectele negative asupra sănătății noastre, în special atunci când unitatea de aer condiționat nu este curățată corespunzător. În acest articol, vom aprofunda ce pericole ascund întreținerea și utilizarea incorectă a acesteia.

Importanța curățării corecte a aparatului de aer condiționat

Cercetătorii britanici au dezvăluit că țara noastră este printre cele mai poluate din lume, spațiile interioare fiind mai poluate decât cele exterioare (ne situăm pe locul șase la nivel global pentru calitatea slabă a aerului din interior). (Dyson, 2022)

Întreținerea regulată a aparatului de aer condiționat este extrem de importantă. Microclimatul umed din interiorul lui este favorabil dezvoltării bacteriilor, fungilor și sporilor și fără o curățare periodică, acestea, împreună cu diverși alergeni, sunt eliberate în aer, afectându-ne sănătatea. În plus, întreținerea periodică va duce la o performanță mai mare a aparatului, cu scăderea consumului de energie și la o durată mai mare de viață a acestuia.

Prin reglarea temperaturii ambientale, confortul crește și implicit productivitatea. (Cedeño Laurent, și alții, 2018) În cazul utilizării aparatului pe perioada verii, este suficientă curățarea acestuia o dată pe an iar dacă va fi folosit pe toată durata anului, curățarea se va efectua la șase luni sau chiar mai des dacă în zona în care locuiți este prezent mult praf (Lockyer, 2023). Cât timp este întreținut periodic și corect, acesta poate funcționa perfect până la 15-20 de ani. (***, 2024)

În cazul filtrelor de la mașină, acestea trebuie curățate la 2-3 luni și înlocuite la șase luni (prima dată primăvara, înainte de sezonul polenului și după acesta, înainte de începutul iernii), conform medicului Andreas Winkens. (***, 2023)

Efectele aerului condiționat asupra sănătății

Folosirea corectă a aerului condiționat, pe lângă îmbunătățirea confortului termic și a productivității (Cedeño Laurent, și alții, 2021) este benefică atât pentru persoanele cu afecțiuni respiratorii, pe care le protejează de alergenii și poluanții din exterior, cât și pentru bătrâni și cei cu afecțiuni cronice, pe care căldura îi afectează foarte mult.

OMS avertizează că petrecerea timpului într-o cameră prea încălzită, poate duce la insolație, deshidratare și simptome similare cu cele ale insolației și epuizării termice. Temperatura ridicată a corpului poate provoca amețeală, greață, crampe, senzație de leșin și chiar accident vascular. (***, 2024)

Ținând ușile și ferestrele închise și folosind aparatul de aer condiționat, prezența insectelor în interior poate fi redusă.

Un mediu mai răcorors favorizează apariția somnului, prin declanșarea mecanismelor homeostazice de control ale corpului. (Anderson, 2024)

Există și riscuri atunci când folosim greșit aparatul de aer condiționat, în mod excesiv și fără a fi curățat corespunzător anterior.

Aerul condiționat usucă aerul din interior, umiditatea scade, iar dacă petrecem mult timp în acest mediu fără a ne hidrata, poate să apară deshidratarea, însoțită de dureri de cap, oboseală, buze și piele uscate, amețeală (Veazey, 2023).

Stratul apos de film lacrimal se evaporă mai repede, ducând la uscăciune oculară, cu mâncărime și disconfort, iar fără lubrifiere, ochii sunt mai vulnerabili la inflamații (blefarită) și infecții (conjunctivită virală, bacteriană sau fungică) (***, 2021).

Uscăciunea poate fi prezentă și la nivelul nasului, manifestându-se prin mâncărimi, strănut, sângerare și crute.

Pielea își pierde hidratarea, devenind uscată și iritată. (Ohno, și alții, 2013)

Schimbările bruște de temperatură provoacă o constricție și dilatare rapidă a vaselor de sânge de la nivelul capului, ceea ce duce la apariția durerilor. O expunere prelungită la aerul rece și uscat poate provoca inflamarea sinusurilor, exacerbând migrenele (Veazey, 2023).

Tot schimbările bruște de temperatură sunt cauza apariției durerilor și contracturilor musculare, care pot duce la dureri ale coloanei vertebrale. La persoanele care stau în dreptul aerului rece pot să apară contracții involuntare și persistente la nivelul musculaturii gâtului, nevralgii, torticolis, lombosciatică sau lumbago acut. (Amy Richter, 2021)

Prin expunerea la aerul condiționat, pot fi induse fibromialgia (***, 2021), caracterizată prin durere difuză și sensibilitatea mușchilor și a țesutului moale, sindromul Raynaud (sindromul mâinilor și picioarelor reci) (***, 2019), dermatita de frig (***, 2021).

Oamenii care petrec o perioadă lungă într-o încăpere în care aerul condiționat funcționează la o temperatură foarte scăzută, au tendința de a deveni mai letargici. Acest lucru se întâmplă deoarece aerul rece poate să scadă rata metabolică, încetinind procesele naturale ale corpului. (***, 2018)

În cazul aparatelor zgomotoase, expunerea continuă la acestea poate duce la creșterea nivelui de stres și la tulburări de somn. (Dutchen, 2022)

Persoanele care iau contact mult timp cu aerul rece și uscat pot manifesta simptome ale căilor respiratorii superioare, cu afectarea în special a nasului și a gâtului. (Graudenz, și alții, 2005)

Când aerul este tras prin instalația aparatului, se produce condens, iar umiditatea este ideală pentru proliferarea bacteriilor și a mucegaiului. Necurățarea corespunzătoare a aparatului poate provoca iritare respiratorie până la agravarea simptomelor alergiilor și astmului, fiind eliberați în interior diverși alergeni și poluanți (praf, polen, mucegai, substanțe chimice din aer ș.a.), ducând uneori chiar la detresă respiratorie (Brown, și alții, 2014). De asemenea, virusuri, bacterii, spori bacterieni și fungi (Influenza, Coronavirus,  Staphylococcus, Legionella pneumophila, Clostridium difficile, Bacillis anthracis, Aspergillus, Penicillium) pot pătrunde în locuințe, crescând riscul de infecții respiratorii. (Ijaz M, B, KE, JR, & SA, 2016)

Una dintre bolile infecțioase este cea provocată de Legionella pneumophila (legioneloză), o bacterie care supraviețuiește în apa condensată din sistemul de climatizare. Boala debutează după aproximativ 3-6 zile de la infecție, cele mai comune simptome prezente fiind febra, durerile de cap și musculare, frisoanele și dificultățile de respirație. Netratată, poate evolua într-o pneumonie acută, periculoasă în special pentru copii, bătrâni și persoanele fumătoare (***, 2024).

O altă afecțiune care poate fi declanșată în urma contactului cu agenți infecțioși (fungi, bacterii, protozoare), proteine de origine animală și vegetală, produse chimice organice și anorganice cu greutate moleculară mică, este pneumonita de hipersensibilitate (PH), numită anterior alveolită alergică extrinsecă. Infecția acută apare după câteva ore sau zile de expunere la antigen pe termen scurt și intermitent iar simptomele încep cu febră, tuse, dispnee, astenie, mialgie, stare generală alterată. Prevenția este cea mai importantă cale de evitare a îmbolnăvirii. Expunerea continuă la antigenii cauzali conduce la riscul de afectare pulmonară progresivă. (Sforza & Marinou, 2017)  

Odată cu folosirea excesivă a aerului condiționat, scade toleranța la căldură și umiditate și vă veți confrunta cu dificultăți de adaptare la un mediu fără acesta. (Ellis, 2023)

În 1984, OMS a efectuat un studiu care a prezentat calitatea extrem de scăzută a aerului din interiorul clădirilor. De aici derivă două categorii de afecțiuni: “sindromul clădirii bolnave” și bolile legate de clădiri (“building related illness”). (Edward P. Horvath, 1997)

În cazul “sindromului clădirii bolnave”, cauzele declanșatoare nu sunt cunoscute încă, dar se presupune că ar fi vorba despre calitatea proastă a aerului din interiorul clădirilor, datorată în special de probleme la sistemul de climatizare. Printre simptome se numără dureri musculare, iritații ale mucoaselor (oculară și orofaringiană), tuse, senzație de gât uscat, dureri de cap, somnolență, stare de oboseală accentuată ș.a. (Ganji, Kalpana, Madhusudhan, Nitin Ashok John, & Taranikanti, 2023)

Cum prevenim efectele secundare ale folosirii aparatului de aer condiționat?

Pentru a evita pericolele folosirii aparatului de aer condiționat, acesta trebuie curățat corect și întreținut periodic.

Camerele trebuie aerisite anterior folosirii aparatului, temperatura să fie situată între 21-25°C (este recomandată o temperatură cu 3-5°C mai mică decât cea din exterior) iar fluxul de aer să nu ajungă în direcția persoanelor din încăpere. (Ministry of the Environment Housing and Building D, 2003)

Este important ca diferența de temperatură să nu fie mai mare de 8°C atunci când trecem dintr-un loc în altul iar trecerea să fie graduală. (D’Amato, și alții, 2018)

Mențineți un nivel optim de umiditate în încăperi, cuprins între 30-50%, prin folosirea unui umidificator sau a unui vas cu apă în preajma aparatului de aer condiționat (Thompson, Jachura, & Novak, 2024).

Hidratați-vă cu ajutorul cremelor și consumând suficiente lichide și alimente cu un conținut ridicat de apă.

Pentru a curăța și dezinfecta corect aparatul de aer condiționat, urmați pașii indicați în acest articol și bucurați-vă de o vară răcoroasă, în siguranță.

Bibliografie

***. (2018). Preluat de pe https://doctor.ndtv.com: https://doctor.ndtv.com/living-healthy/side-effects-of-air-conditioning-ac-we-should-watch-out-for-1860074

***. (2019). Preluat de pe https://health.usnews.com/: https://health.usnews.com/conditions/raynauds-syndrome

***. (2021). Preluat de pe https://www.mayoclinic.org/: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cold-urticaria/symptoms-causes/syc-20371046

***. (2021). Preluat de pe https://www.bostontrials.com/: https://www.bostontrials.com/managing-fibromyalgia-during-the-summer/#!/

***. (2021). Preluat de pe https://www.thereportingtoday.com: https://www.thereportingtoday.com/eyes-could-be-affected-by-long-term-use-of-air-conditioners-dr-shahnawaz-hossain/

***. (2023). Preluat de pe https://herthundbuss.com/: https://herthundbuss.com/en/industry-more/cabin-filters-this-is-how-often-it-should-really-be-replaced/

***. (2024). Preluat de pe https://www.fourseasonsheatingcooling.com/: https://www.fourseasonsheatingcooling.com/blog/4-signs-its-time-to-replace-your-air-conditioner/

***. (2024). Preluat de pe https://www.lung.org/.

***. (2024). Preluat de pe https://www.who.int: https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/climate-change-heat-and-health

Amy Richter, R. (2021). Preluat de pe https://www.arlingtonairconditioningheating.com: https://www.arlingtonairconditioningheating.com/does-air-conditioner-cause-joint-pain/?utm_content=cmp-true

Anderson, S. (2024). (M. Dr. Jordan Burns DC, Editor) Preluat de pe https://zomasleep.com: https://zomasleep.com/blog/sleeping-in-cold-room#:~:text=Cooler%20temperatures%20can%20trigger%20the%20body%20to%20produce,your%20circadian%20rhythms%2C%20ensuring%20more%20consistent%20sleep%20patterns.

Brown, K. S., Minegishi, T. M., Allen, J. D., McCarthy, J. S., Spengler, J. P., & MacIntosh, D. S. (2014). Reducing patients’ exposures to asthma and allergy triggers in their homes: an evaluation of effectiveness of grades of forced air ventilation filters. Journal of Asthma, 51(6), 585-594. Preluat de pe https://www.tandfonline.com/doi/full/10.3109/02770903.2014.895011

Cedeño Laurent , J., Williams, A., Oulhote, Y., Zanobetti, A., Allen, J., & Spengler, J. (2018). Reduced cognitive function during a heat wave among residents of non-air-conditioned buildings: An observational study of young adults in the summer of 2016. PLOS Medicine.

Cedeño Laurent, J., MacNaughton, P., Jones, E., Young, A., Bliss, M., Flanigan, S., . . . Allen, J. (2021). Associations between acute exposures to PM2.5 and carbon dioxide indoors and cognitive function in office workers: a multicountry longitudinal prospective observational study. Environmental Research Letters, 16.

D’Amato, M., Molino, A., Calabrese, G., Cecchi, L., Annesi-Maesano, I., & D’Amato, G. (2018). The impact of cold on the respiratory tract and its consequences to respiratory health. Clinical and Translational Allergy volume, 8. Preluat de pe https://ctajournal.biomedcentral.com/articles/10.1186/s13601-018-0208-9#ref-CR61

Dutchen, S. (2022). Preluat de pe https://magazine.hms.harvard.edu: https://magazine.hms.harvard.edu/articles/noise-and-health

Dyson. (2022). Preluat de pe https://www.dyson.co.uk/: https://www.dyson.co.uk/discover/news/latest/dyson-connected-data-study

Edward P. Horvath, M. M. (1997). Building^related. CLEVELAND CLINIC JOURNAL OF MEDICINE, 64. Preluat de pe https://www.ccjm.org/content/ccjom/64/6/303.full.pdf

Ellis, R. R. (2023). (M. Zilpah Sheikh, Editor) Preluat de pe https://www.webmd.com/: https://www.webmd.com/a-to-z-guides/ss/slideshow-what-ac-does-to-your-body

Ganji, V., Kalpana, M., Madhusudhan, U., Nitin Ashok John, & Taranikanti, M. (2023). Impact of Air Conditioners on Sick Building Syndrome, Sickness Absenteeism, and Lung Functions. Indian Journal of Occupational and Environmental Medicine , 27, 26-30. Preluat de pe https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC10257240/

Graudenz, G., Oliveira, C., Tribess, A., Mendes, C., Latorre, M., & Kalil, J. (2005). Association of air-conditioning with respiratory symptoms in office workers in tropical climate. Preluat de pe https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/15660569/

Ijaz M, K., B, Z., KE, W., JR, R., & SA, S. (2016). Generic aspects of the airborne spread of human pathogens indoors and emerging air decontamination technologies. American Joural of Infection Control, 44.

Lockyer, K. (2023). Preluat de pe https://www.canstarblue.com.au: https://www.canstarblue.com.au/appliances/how-to-clean-your-airconditioner/

Milea, A. (2024). Preluat de pe https://observatornews.ro: https://observatornews.ro/vremea/onu-in-vara-lui-2024-ne-putem-astepta-la-un-iad-climatic-cum-vor-fi-lunile-iulie-si-august-in-romania-579713.html

Ministry of the Environment Housing and Building D. (2003). Preluat de pe chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.edilex.fi/data/rakentamismaaraykset/d2e.pdf

Ohno, H., Nishimura, N., Yamada, K., Shimizu, Y., Iwase, S., Sugenoya, J., & Sato, M. (2013). Effects of water nanodroplets on skin moisture and viscoelasticity during air-conditioning. Skin Research and Technology, 19(4), 375-383. Preluat de pe https://onlinelibrary.wiley.com/doi/10.1111/srt.12056

Paddison, L. (2024). Preluat de pe https://edition.cnn.com/: https://edition.cnn.com/2024/06/05/climate/12-months-record-heat-un-speech/index.html

Sforza, G., & Marinou, A. (2017). Hypersensitivity pneumonitis: a complex lung disease. Clinical and Molecular Allergy: CMA. Preluat de pe https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/28286422/

Thompson, J., Jachura, J., & Novak, L. (2024). Preluat de pe https://todayshomeowner.com/: https://todayshomeowner.com/hvac/guide/humidity-level-at-home/#:~:text=According%20to%20the%20U.S.%20Environmental%20Protection%20Agency%20%28EPA%29%2C,%E2%80%94%20and%20must%20be%20kept%20below%2060%25%20RH.

Veazey, K. (2023). (K. Veazey, Editor) Preluat de pe https://www.medicalnewstoday.com/: https://www.medicalnewstoday.com/articles/headache-from-air-conditioner#noise