Gripa este un virus respirator foarte contagios, cel mai frecvent în lunile de toamnă și de iarnă. Se răspândește de obicei prin picăturile respiratorii, atunci când o persoană infectată strănută sau tușește.

Familia de virusuri din care face parte gripa este mare, însă cele mai frecvent întâlnite tipuri sunt, în special, gripa A și gripa B. Se estimează că infecțiile cu virusul gripal A reprezintă 75% din totalul infecțiilor confirmate de gripă sezonieră. Infecțiile cu gripă B reprezintă restul de 25 la sută.

Adulții care sunt contaminați cu virusul H1N1 (tip A) pot infecta alte persoane cu o zi înainte de a avea simptome și până la o săptămână după ce s-au îmbolnăvit. Copiii pot fi contagioși timp de mai multe săptămâni. Simptomele sunt similare cu cele ale oricărui alt tip de gripă (B, C sau D). Prin urmare, este important ca fiecare persoană și toate instituțiile (fie că este vorba de spitale, clinici sau alte instituții publice sau private) să ia măsuri pentru a reduce riscul de infectare în timpul unei epidemii de virus H1N1 și, de asemenea, a altor tulpini de gripă în timpul sezonului gripal obișnuit.

Complicațiile gripei pot include pneumonie bacteriană, infecții ale urechii, infecții ale sinusurilor și agravarea afecțiunilor medicale cronice, cum ar fi insuficiența cardiacă congestivă, astmul sau diabetul.

Din fericire, există câteva metode simple care pot ajuta la prevenirea răspândirii virusurilor și pentru a minimiza impactul germenilor care cauzează boli asupra adulților și copiilor.

Modalități de transmitere a gripei

În mod tradițional, s-a considerat că virusurile gripale se răspândesc de la o persoană la alta în principal prin transmiterea de picături respiratorii cu particule mari (de exemplu, atunci când o persoană infectată tușește sau strănută în apropierea unei persoane sensibile). Transmiterea prin intermediul picăturilor cu particule mari necesită un contact strâns între persoanele sursă și cele receptoare, deoarece picăturile se deplasează, în general, doar pe distanțe scurte (aproximativ 2,5 metri sau mai puțin) prin aer.

Poate avea loc, de asemenea, transmiterea indirectă prin contact prin transferul manual al virusului gripal de la suprafețe sau obiecte contaminate cu virus la suprafețele mucoase ale feței, de exemplu, nas, gură.

Infecția se poate produce însă și prin atingerea oricăror dintre aceste părți ale corpului după contactul cu suprafețe contaminate. Printre suprafețele și obiectele atinse frecvent se numără:

• Mânerele ușilor
• Întrerupătoare de lumină
• Tastatură și mouse
• Birouri, mese, blaturi de lucru
• Telefoane
• Pixuri
• Butoane lift/căi de acces
• Telecomenzi
• Dispozitive aflate în băi comune și toalete

Strategii pentru reducerea riscului de infectare cu gripă

Cele mai eficiente strategii individuale pentru reducerea riscului de infectare cu un virus gripa s-au dovedit a fi: spălarea mâinilor (11%-27%), vaccinarea personalului medical (6%-19%), vaccinarea preventivă a pacienților (4%-17%), izolarea pacienților (5%-16%), tratamentul antiviral (4%-14%) și utilizarea măștilor (3%-10%). Utilizarea combinată a mai multor metode de prevenție ar putea reduce potențial la jumătate numărul de cazuri de gripă observate în spitale.

În cazul populației, acțiuni precum igiena riguroasă a mâinilor, dezinfectarea suprafețelor și izolarea persoanelor contaminate s-au dovedit a fi cele mai eficiente metode de protecție.

Spălarea și dezinfectarea frecventă a mâinilor

Igiena eficientă a mâinilor se realizează în mod obișnuit prin spălarea mâinilor cu apă și săpun, urmată de frecarea mâinilor cu un produs dezinfectant. Spălarea și dezinfectarea frecventă a mâinilor este extrem de eficientă nu doar pentru protejarea împotriva virusului gripal, dar și a altor germeni patogeni. Spălați-vă bine pe mâini cu apă și săpun, mai ales după ce tușiți sau strănutați. Dezinfectanții de mâini pe bază de alcool reduc cantitatea de virus gripal de pe mâinile contaminate.

Atunci când îngrijiți o persoană care ar putea avea gripă, asigurați-vă că vă spălați pe mâini după ce atingeți persoana bolnavă și după ce atingeți obiecte potențial contaminate.

Spălarea mâinilor nu trebuie să fie doar o clătire rapidă, ci trebuie să aibă o durată de  cel puțin 20 de secunde. După ce v-ați spălat cu apă și săpun, uscați-vă bine mâinile cu, dacă sunt disponibile, prosoape de hârtie de unică folosință sau cu un uscător cu aer cald. Evitați utilizarea unui prosop textil folosit și de alte persoane.

Asigurați-vă că aveți la îndemână permanent un gel dezinfectant, mai ales atunci când spălarea cu apă și săpun nu este o opțiune. KLINTENSIV® – Gel dezinfectant pentru maini

Dezinfectarea mâinilor se va face imediat după contactul direct cu suprafețele atinse în mod regulat de un număr mare de persoane, cum ar fi mânerele ușilor, întrerupătoarele de lumină, tejghele, butoanele liftului, etc.

Igienizarea regulată a mâinilor trebuie completată, de asemenea, cu un efort conștient de a nu atinge nasul, gura sau ochii. Virusul gripal poate călători în aer, dar poate intra în corpul unei persoane și atunci când mâinile infectate ating fața. Din acest motiv, este important să tușiți sau strănutați într-un șervețel sau în cot. Aruncați imediat șervețelele.

Dezinfectarea suprafețelor ca metodă de protecție împotriva gripei

Procedurile de dezinfectare eficiente și de rutină pot reduce riscul de transmitere în timpul sezonului de gripă sau pentru orice comunitate cu risc ridicat.

Dezinfectarea eficientă pune accentul pe îndepărtarea fizică a virusului, utilizând un produs adecvat. Dacă acest lucru se face frecvent, atunci riscul de transmitere a agenților infecțioși este redus considerabil. Asta deoarece virușii gripei, inclusiv H1N1, pot supraviețui 8-12 ore pe hârtie sau țesături, 24-48 de ore pe suprafețe neporoase, cum ar fi clanțe sau birouri, și până la 72 de ore pe suprafețe umede. Așadar, virusul poate rămâne contagios peste noapte într-un birou, locuință, școală sau spital în care suprafețele nu sunt igienizate corespunzător. Procedura de curățare poate utiliza o varietate de agenți de curățare și dezinfectare. Este de reținut faptul că simpla aplicare a unui dezinfectant nu înlocuiește curățarea. Dezinfectanti pentru locuință, spații de lucru și instituții medicale.

Diferențele dintre curățare și dezinfectare

Curățarea îndepărtează germenii, murdăria și impuritățile de pe suprafețe sau obiecte. Curățarea funcționează prin utilizarea săpunului (sau a detergentului) și a apei pentru a îndepărta fizic germenii de pe suprafețe. Acest proces nu omoară neapărat germenii, dar, prin eliminarea lor, scade numărul acestora și riscul de răspândire a infecției.

Dezinfectarea ucide germenii de pe suprafețe sau obiecte. Dezinfectarea funcționează prin utilizarea de produse dezinfectante, pentru a ucide germenii de pe suprafețe sau obiecte. Acest proces nu curăță neapărat suprafețele murdare, ci elimină germenii de pe o suprafață după curățare, pentru a scădea și mai mult riscul de răspândire a infecției. Dezinfectanti profesionali pentru suprafețe

Uilizarea șervețelelor dezinfectante ca măsură de protecție împotriva gripei

În toate acele situații în care nu este posibilă spălarea mâinilor cu apă și săpun, este recomandată utilizarea de șervețele dezinfectante după contactul direct cu obiectele care sunt atinse des, cum ar fi telefoane, tablete și laptopuri. Atenție însă, în ceea ce privește eficacitatea, există o diferență între șervețelele dezinfectante și cele antibacteriene, acestea din urmă neavând o acțiune la fel de eficientă împotriva virusurilor gripale.

Unele șervețele dezinfectante pot fi folosite pentru mâini, în timp ce pentru suprafețe vor fi folosite produse special destinate suprafeței în cauză. Șervețelele dezinfectante care nu sunt aprobate pentru utilizarea pe mâini ar putea să provoace o reacție alergică.  Din acest motiv, este extrem de important ca eticheta produsului să menționeze faptul că produsul este adecvate pentru utilizare pe mâini sau pe piele și, foarte important, că sunt testate dermatologic. KLINTENSIV® – Servetele umede dezinfectante