În România, o bacterie asemănătoare celei care produce holera a fost recent identificată la un pacient. Este vorba despre un vibrion holeric non toxigen care nu produce simptomele clasice ale bolii. De asemenea, la granița cu România, în Bulgaria, a fost confirmat un caz clasic de holeră, fiind vorba despre un pacient care vizitase India.

Holera este o boală infecțioasă severă care se transmite prin apă sau alimente contaminate și care netratată la timp poate pune viața în pericol. Din acest articol veți afla mai multe informații despre cum se transmite, ce simptome apar, care este tratamentul adecvat și cum putem preveni infectarea.

Ce este holera?

Holera este o infecție acută a intestinului subțire, cauzată de bacteria Vibrio cholerae (vibrionul holeric), care face parte din familia Vibrionaceae. Există mai multe serogrupuri, dar numai două provoacă focare: O1 (cele recente) și O139 (în trecut, sporadic, identificat prima dată în 1992, în Bangladesh și niciodată în afara Asiei). (WHO, Cholera, 2024)
Bacteria are capacitatea de a produce toxină holerică, un tip de enterotoxină care afectează celulele intestinale, duce la diaree și la o pierdere rapidă de lichide și electroliți (Claeson & Waldman, 2024).

Cum se transmite holera?

Se răspândește pe cale fecal-orală prin ingestia de apă sau alimente (fructe și legume crude, cereale, fructe de mare) contaminate cu materiile fecale ale unui pacient infectat cu vibrionul holeric. Dacă apa nu este tratată anterior consumării, gătitului sau spălatului, transmiterea se face facil.

În mod obișnuit, holera nu se transmite prin contact direct de la o persoană la alta, dar fără o igienă corectă acest lucru se poate totuși întâmpla. (***, Cholera, 2021) Pacienții asimptomatici pot transmite și ei bacteria deoarece aceasta se elimină prin scaun timp de 7 până la 14 zile. (***, Cholera, 2022)

Cine este expus riscului de infectare?

Cele care locuiesc în zone insalubre și beau apă netratată sau mănâncă alimente crude/insuficient preparate termic prezintă cel mai mare risc de îmbolnăvire. De asemenea, expuse riscului sunt și persoanele care călătoresc în zone cu focare sau care locuiesc cu persoane infectate.

Bacteria este distrusă de acidul clorhidric din stomac, de aceea utilizarea medicamentelor care neutralizează (antiacidele – ex: carbonat de calciu sau magneziu) sau diminuează secreția gastrică (inhibitorii pompei de protoni – ex: omeprazol, pantoprazol sau antagoniștii receptorilor H2 – ex: ranitidină, famotidină) poate crește riscul de îmbolnăvire cu simptome mai severe. (***, Cholera, 2022)

Conform unui studiu, infecția cronică cu Helicobacter pylori a fost asociată cu gastrită cronică, producție scăzută de acid gastric și un risc crescut de holeră care pune viața în pericol. (León-Barúa, et al., 2006)

Epidemiologii au observat în urmă cu patru decenii că persoanele cu grupa sanguină O aveau mai multe șanse să fie spitalizate pentru holeră decât cele cu alte grupe de sânge, aspect observat și de cercetătorii de la Washington University School of Medicine (St. Louis). (FM, et al., 2016)

Care sunt semnele și simptomele holerei?

Unele persoane nu prezintă simptome, altele vor avea simptome ușoare, dar în jur de 1 din 10 pacienți infectați pot dezvolta brusc unele severe, după o incubație de 12 ore până la 5 zile: diaree apoasă (are adesea un aspect palid, lăptos, care seamănă cu apa în care a fost spălat orezul), greață și vărsături (care pot dura ore întregi), deshidratare (până la 1 L/oră la adulți și 20 cc/kg corp/oră; o pierdere de 10% sau mai mult din greutatea corporală indică o deshidratare severă). Copiii pot prezenta inclusiv letargie, febră și convulsii.

Semnele și simptomele deshidratării includ sete puternică, piele uscată și lipsită de elasticitate, urinare puțină sau absentă, gură uscată, ochi înfundați, oboseală, iritabilitate, tensiune arterială scăzută și bătăi neregulate ale inimii. (***, Cholera, 2022)

Care sunt complicațiile holerei?

În cazul pierderilor foarte mari de lichide apar dezechilibre electrolitice care pot duce la crampe musculare și șoc hipovolemic (când volumul sanguin scăzut cauzează o scădere a tensiunii arteriale și a cantității de oxigen din corp). Fără un tratament adecvat poate provoca moartea în câteva minute. (***, About Cholera)

Printre alte complicații care pot duce la deces se numără:

• hipoglicemia (scăderea zahărului din sânge) atunci când pacientul este prea slăbit pentru a putea să mânânce (de obicei, copiii sunt mai expuși)
• hipopotasemia (un nivel scăzut de potasiu) care afectează funcția inimii și nervii
• insuficiența renală (când rinichii își pierd capacitatea de filtrare și în organism se acumulează în exces lichide, electroliți și produși de degradare) care este asociată de multe ori cu șocul hipovolemic.

Când este necesar să consultați un medic?

• Dacă apare diaree severă după ce ați vizitat o zonă unde există focar de holeră
• Dacă aveți diaree (în special severă) și credeți că ați intrat în contact cu o persoană infectată

Cum poate fi diagnosticată holera?

Diagnosticul holerei poate fi pus pe baza simptomelor enumerate mai sus, mai ales dacă persoana bolnavă a călătorit recent în zone cu risc de holeră, insalubre sau a consumat crustacee. Se vor trimite probe de fecale la laborator (coprocultură), deși rezultatul analizei nu este necesar pentru a începe rapid tratamentul, care este vital.

Care este tratamentul pentru holeră?

Decesul poate să apară în decurs de câteva ore, fără un tratament corect. Acesta constă în:

• Rehidratare orală sau intravenoasă
• când pierderea de lichide este de 5-10% din greutatea corporală, se poate administrata o soluție de rehidratare orala (SRO: un amestec măsurat de glucoză, clorură de sodiu, clorură de potasiu și citrat trisodic) care poate scurta durata diareii si cantitatea de lichide pierdute prin scaun (Medecins Sans Frontiers, ***)
• În cazul celor mai sever deshidratați este nevoie de rehidratare intravenoasă

Există un plic standard OMS/UNICEF cu soluție de rehidratare orală care este folosit oriunde în lume pentru tratarea diareii. Conținutul se dizolvă într-un litru de apă curată (potabilă, îmbuteliată sau fiartă). Pacienții adulți pot necesita până la 6 litri de SRO pentru a trata deshidratarea moderată în prima zi. (***, Oral rehydration salts and zinc). Potrivit UNICEF și OMS, rehidratarea orală trebuie combinată cu sfaturi referitoare la bunele practici alimentare:

• Pentru tratarea copiilor sub 5 ani, suplimentarea cu zinc (20 mg zinc/zi, timp de 10 până la 14 zile) și alăptarea continuă în perioadele de diaree protejează împotriva deshidratării, reduc consumul de proteine ​​și calorii, cu un impact bun asupra reducerii diareei și malnutriției (***, 2006)
• Administrarea antibioticelor în cazul infecției severe scurtează durata acesteia

Cum prevenim infectarea?

Spălați-vă mâinile cu apă și săpun minim 15 secunde după ce ați folosit toaleta sau ați avut grijă de o persoană cu diaree și înainte de a manipula alimente. În cazul în care nu dispuneți de apă și săpun, puteți folosi un dezinfectant cu minim 70% alcool. (***, Preventing Cholera: Five Basic Steps, 2024)

Folosiți dezinfectanți pentru suprafețe pe bază de minim 60% alcool sau 0,2% clor. (***, Preventing Cholera: Five Basic Steps, 2024)

Folosiți apă îmbuteliată (chiar și pentru a vă spăla pe dinți sau pe față) sau pe care ați fiert-o (1 minut) sau dezinfectat-o anterior. Nu folosiți gheață decât dacă ați folosit apă sigură. (***, Preventing Cholera: Five Basic Steps, 2024)

Consumați alimente gătite suficient și evitați mâncărurile de tip street-food și sushi-ul. Evitați salatele și fructele care nu pot fi curățate. (***, Cholera, 2022)

Evitați să călătoriți în zone unde știți că există focare de holeră. Evitați de asemenea importul de alimente din zonele respective.

În prezent, există 3 vaccinuri orale autorizate pentru holeră (OCV): Dukoral®, Shanchol™ și Euvichol-Plus®. Toate necesită 2 doze pentru o protecție completă (WHO, 2017). Vaccinurile trebuie utilizate în zonele endemice cu holeră, în crizele umanitare cu risc crescut de infectare și în timpul focarelor de holeră. (***, Cholera, 2024)

Holera în România

Pe 13 iulie 1913, în timpul celui de-Al Doilea Război Balcanic, a apărut primul caz de holeră printre militarii români. Deși armata română nu a tras niciun foc în acest război, intervenind prea târziu, a înregistrat totuși pierderi din cauza epidemiei de holeră: între 1087 și 1611 de decese și în jur de 15000 de îmbolnăviri. Însăși Regina Maria, pe atunci Principesă, cu ajutorul profesorului dr. Ioan Cantacuzino și colonelului Slătineanu, a trecut Dunărea și a îmbrăcat uniforma de Cruce Roșie pentru a-și oferi ajutorul militarilor din spitalele de campanie improvizate din Bulgaria, fără nicio teamă că s-ar putea infecta. Energia și curajul demonstrat atunci l-au determinat pe rege să îi permită să conducă lagărul de holerici de la Zimnicea. (Theodorescu, Bulei, Drăgan, & Ion, 2018)

Măsurile de carantină nu au fost respectate de toți comandanții militari și holera a ajuns la nord de Dunăre. Pe baza cercetărilor privind vibrionul holeric, medicul Ion Cantacuzino (numit inspector general al Direcţiei Serviciului Sanitar de pe lângă Marele Cartier General), a implementat o metodă de vaccinare antiholerică, numită “Metoda Cantacuzino”, folosită și astăzi în zonele unde există cazuri de holeră. Grație vaccinării, precum și tuturor măsurilor de corecție și prevenție luate în scurt timp (amenajarea de spitale și lazarete, instalarea a două cordoane sanitare, asanarea localităților ș.a.), evoluția epidemiei a fost oprită până la întoarcerea trupelor în garnizoanele din țară. Astfel, medicul Cantacuzino a devenit primul din lume care a folosit cu succes vaccinarea pe scară largă în plin focar epidemic. (Stoica, 2020)

Epidemia de holeră s-a manifestat şi la populaţia civilă cu multe îmbolnăviri și decese. Au fost identificate date despre evoluția ei în România în comunicatele  Ministerului de Interne, Direcţia Generală a Serviciului Sanitar regăsite în documente militare. (Stoica, 2020)

Holera a făcut victime şi după al Doilea Război Mondial, în 1991 fiind înregistrată ultima epidemie. (Manolache, ***)

Conform informațiilor oferite de Institutul Național de Sănătate Publică, în ultimii mai bine de 30 de ani nu s-au mai înregistrat cazuri de holeră în România. (***, 2023)

Potrivit prevederilor Hotărârii Guvernului nr. 657/2022, furnizorii de servicii medicale au obligaţia de a raporta către DSP bolile transmisibile prevăzute în fişa unică de raportare a cazului de boală transmisibilă (MS, 2023). Holera este considerată boală transmisibilă. Pacienții suspectați de holeră sunt internați în Secția de Boli Infecțioase și confirmarea cazurilor se face pe baza diagnosticului bacteriologic stabilit de Institutul Național de Cercetare – Dezvoltare Medico-Militară Cantacuzino. (***, 2017)

Holera este o boală infecțioasă severă, dar care poate fi prevenită și tratată atunci când este diagnosticată la timp. Înțelegerea cauzelor, simptomelor și metodelor de transmitere este esențială pentru a preveni infectarea. Respectarea măsurilor de igienă și vaccinarea pot reduce semnificativ riscul de îmbolnăvire.

Notă: Informațiile din acest articol au scop informativ. Dacă prezentați simptome specifice bolii, contactați medicul de familie pentru a primi recomandările necesare.

Bibliografie

***. (n.d.). Retrieved from https://www.nj.gov/health/monkeypox/documents/Vaccination/jynneos_faq.pdf

***. (n.d.). Retrieved from https://www.cdc.gov/cholera/about/index.html

***. (***). Retrieved from https://www.unicef.org/supply/stories/oral-rehydration-salts-and-zinc-co-packaging-offers-simple-solution-save-children-diarrhoea

***. (2006). Retrieved from https://www.unicef.fr/article/rehydratation-une-nouvelle-formule-pour-sauver-des-vies/

***. (2017). Retrieved from https://cnscbt.ro/index.php/metodologii/bda/692-metodologia-supraveghere-bda-si-holera-2017/file

***. (2021). Retrieved from https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16636-cholera

***. (2022). Retrieved from https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cholera/symptoms-causes/syc-20355287

***. (2022). Retrieved from (***, Preventing Cholera: Five Basic Steps, 2024)

***. (2023). Retrieved from https://insp.gov.ro/2023/06/14/holera-informatii-utile-cauze-factori-de-risc-simptome-si-metode-de-preventie/

***. (2024). Retrieved from https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cholera?

***. (2024). Retrieved from https://www.cdc.gov/cholera/prevention/index.html

Agustí, C., Martínez-Riveros, H., Hernández-Rodríguez, À., Casañ, C., Díaa, Y., Alonso, L., & al, e. (2023).

Claeson, M., & Waldman, R. (2024). Retrieved from https://www.britannica.com/science/cholera

FM, K., S, S., P, K., Q, L., MA, C., & JM, F. (2016). Blood Group O-Dependent Cellular Responses to Cholera Toxin: Parallel Clinical and Epidemiological Links to Severe Cholera. The American Journal of Tropical Medicine and Hygiene.

León-Barúa, R., Recavarren-Arce, S., Chinga-Alayo, E., Rodríguez-Ulloa, C., Taylor, D. N., Gotuzzo, E., . . . Gilman, R. H. (2006). Helicobacter pylori-associated chronic atrophic gastritis involving the gastric body and severe disease by Vibrio cholerae. Transactions of The Royal Society of Tropical Medicine and Hygiene, 567-572.

Manolache, E. (***). Retrieved from https://historia.ro/sectiune/general/scapam-de-ciuma-dam-peste-holera-586373.html

Medecins Sans Frontiers. (***). Retrieved from https://medicalguidelines.msf.org/en/viewport/CHOL/english/5-1-principles-of-case-management-32409694.html

MS. (2023). Retrieved from chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.cnscbt.ro/index.php/legistatie/3473-normele-metodologice-cu-privire-la-modalitatea-si-frecventa-de-raportare-de-catre-furnizorii-de-servicii-medicale-precum-si-circuitul-informational-al-fise

Stoica, L. (2020).

Theodorescu, R., Bulei, I., Drăgan, I., & Ion, N. D. (2018). Retrieved from chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.peles.ro/cataloage/maria-a-romaniei-vol1.pdf

Tosh, P. K. (2024). Retrieved from https://www.mayoclinic.org/.

WHO. (2017). Cholera vaccines: WHO position paper – Weekly Epidemiological Record .

WHO. (2024). Retrieved from https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cholera?