Oreionul sau parotidita epidermică este o boală contagioasă cauzată de un virus. Nu există un tratament specific pentru oreion, iar această afecțiune poate provoca probleme serioase de sănătate. Vaccinul este cea mai eficientă metodă prin care boala poate fi prevenită.

Virusul afectează în primul rând glandele salivare, numite și glande parotide. Aceste glande sunt responsabile de producerea salivei. Există trei seturi de glande salivare pe fiecare parte a feței, situate în spatele și sub urechi. Simptomul caracteristic al oreionului este umflarea glandelor salivare.

Mod de transmitere

Oreionul se răspândește cu ușurință prin tuse sau strănut, sau prin contact direct, cum ar fi împărțirea paharelor sau a sticlelor de apă, sărutul sau practicarea unui sport cu cineva care a fost infectat.

Simptome

Oreionul debutează prin episoade de febră (39°C), dureri de cap, dureri musculare, oboseală și/sau pierderea apetitului. Simptomele sunt urmate de umflarea glandelor salivare, între ureche și mandibulă, care poate cauza umflarea obrajilor.

Simptomele apar, de obicei, după 16-18 zile de la infecție și pot persista timp de 12-25 după depistarea bolii. Majoritatea persoanelor care contractează oreionul prezintă simptome ale virusului. Cu toate acestea, unele persoane nu au niciun simptom sau nu sunt evidente.

Majoritatea persoanelor infectate se recuperează complet în aproximativ două săptămâni. În cazuri rare, oreionul poate duce la complicații severe, precum:

• inflamarea testiculelor (orhită), ceea ce poate duce la o scădere a dimensiunii testiculelor
• inflamarea ovarelor (ooforita) sau a țesutului mamar (mastită)
• inflamarea pancreasului (pancreatită)
• inflamarea creierului (encefalită)
• inflamarea țesutului care acoperă creierul și măduva spinării (meningită)
• surditate

Diagnostic

Diagnosticul poate fi pus după examinarea umflăturilor la nivelul feței. Testarea de laborator nu este obligatorie.

În cazul complicațiilor severe în care pacienții prezintă semne meningeale, poate fi necesară puncția lombară.

Tratament

În prezent, nu există medicamente disponibile pentru tratarea oreionului. Odihna, consumul de lichide (supe, ceaiuri, apa, sucuri naturale din fructe), aplicarea unei comprese calde sau reci pe glandele umflate, consumul de alimente moi care nu necesită atât de multă mestecare, și analgezicele, pot ajuta la ameliorarea simptomelor.

În cazul în care febra nu scade, medicul poate recomanda administrate de ibuprofen sau paracetamol. În cazul vărsăturilor se administrează metoclopramide sau emetiral, dar doar la recomandarea medicului.

Deoarece oreionul este un virus, nu răspunde la antibiotice sau alte medicamente.

Prevenție

Schema de vaccinare împotriva rujeolei, oreionului și rubeolei (ROR) este cea mai eficientă metodă de prevenire a oreionului.  Vaccinarea în copilărie poate oferi protecție pe tot parcursul vieții.

Este recomandată administrarea primei doze de vaccin după împlinirea vârstei de un an, urmând ca a doua doză să fie făcută la vârsta de cinci ani.

În unele cazuri, chiar și persoanele vaccinate pot contacta virusul dacă sunt expuși, dar riscul de a contracta boala la o persoană vaccinată este mult mai mic în comparație cu cel al unei persoane nevaccinate.

Nu există studii care să indice o asociere între apariția autismului și vaccinarea împotriva oreionului.

Bunele practici de igienă (spălarea mâinilor, acoperirea gurii și a nasului în timpul strănutului, dezinfectarea suprafețelor comune) pot susține procesul de prevenție al bolii.

Referințe
https://www.nfid.org/infectious-diseases/mumps/
https://www.healthline.com/health/mumps
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/mumps-in-adults
https://www.medlife.ro/glosar-medical/afectiuni-medicale/oreion-cauze-simptome-tratament
https://www.secom.ro/blogs/ghidul-secom/totul-despre-oreion-cauze-simptome-diagnostic-tratament-preventie-complicatii