Dezinfectanți profesionali produși in România. Cu responsabilitate!

Pericole ascunse în spitale: Riscul de transmitere a agenților patogeni prin intermediul tastaturilor

Suprafețele din mediul sanitar pot fi contaminate cu microorganisme care provoacă infecții asociate asistenței medicale. O atenție deosebită este acordată zonelor din apropierea pacienților, dar mai puțin suprafețelor din afara zonei pacienților, iar exemplul la care ne vom referi în continuare se referă la tastaturile laptopurilor, calculatoarelor și echipamentelor din spitale.

Tastaturile de la posturile de asistență medicală din trei spitale și dintr-un cabinet stomatologic au fost analizate pentru contaminarea bacteriană. Suprafețele au fost tratate în prealabil pentru a elimina bacteriile planctonice, astfel încât s-a presupus că orice microorganism rămas era asociată cu biofilmul. Transferul bacterian de pe tastaturi a fost studiat în urma ștergerii cu apă sterilă sau cu hipoclorit de sodiu. Prezența organismelor rezistente la mai multe medicamente a fost verificată prin cultură selectivă.

Suprafețele contaminate din mediul înconjurător sunt legate de un risc crescut de infecții dobândite din unitățile sanitare. Mediul clinic adăpostește agenți patogeni potențial dăunători, inclusiv organisme rezistente la mai multe medicamente. Microorganismele pot persista pe suprafețe pentru o perioadă prelungită de timp; unele bacterii, cum ar fi Staphylococcus aureus rezistent la meticilină sau enterococii rezistenți la vancomicină, pot supraviețui pe suprafețe uscate mai mult de un an. GLUTACIDE® – Dezinfectant concentrat

Suprafețele și dispozitivele din mediul apropiat al pacientului nu sunt singura sursă potențială de infecție. Obiectele atinse frecvent pot facilita transferul de agenți patogeni chiar și atunci când nu se află în imediata apropiere a pacienților. Personalul din unitățile sanitare poate transmite agenți patogeni de pe suprafețe, fapt agravat de respectarea deficitară a igienei mâinilor. Suprafețele atinse frecvent în afara zonei pacienților includ obiecte precum telefoanele sau tastaturile de calculator.

Cu toate că dovezile de contaminare a tastaturilor de calculator sunt bine stabilite, nu există studii privind transmiterea microorganismelor semnificative din punct de vedere clinic de pe tastaturi la personalul spitalicesc și la pacienți. Mai mult, nimeni nu a investigat încă posibilitatea de transfer al bacteriilor de pe tastatură direct după tratamentul cu un agent de eliberare a clorului. Într-un studiu complex[1], cercetătorii au investigat prezența agenților patogeni de pe 52 de tastaturi de spital curățate în mod obișnuit din patru unități sanitare din Marea Britanie, analizând apoi potențialul de transfer bacterian după ștergerea cu apă sterilă sau hipoclorit de sodiu.

Metode de cercetare

  1. Colectarea și selecția eșantioanelor

Tastaturile folosite au fost colectate de la un spital universitar galez cu 1 000 de paturi, un spital general de district scoțian cu 500 de paturi, un spital universitar britanic cu 1 700 de paturi și un cabinet stomatologic scoțian. Originea tastaturilor a inclus secțiile de terapie intensivă pentru adulți, secții de oncologie, de boli hematologice maligne, de traumatologie și de ortopedie. Din fiecare tastatură, tastele de aceeași mărime cu o frecvență similară a literelor englezești (A, E, T și O) au fost selectate aleatoriu pentru testul de tamponare și două teste de transfer. În total, 52 de taste de la 13 tastaturi au fost investigate pentru prezența microorganismelor. 

  1. Pretratarea probelor

Pentru a îndepărta murdăria vizibilă și microbii planctonici, toate probele de taste au fost tratate de trei ori timp de 1 minut cu 30 ml cu apă sterilă.

  1. Testul cu tampoane

Un tampon de bumbac steril a fost aplicat pe tastele tastaturii de 3 ori pe verticală și de 3 ori pe orizontală. Tamponul a fost apoi aplicat pe o placă de agar de soia tryptonă, urmând același model de mișcare și aceeași presiune a tamponului. Proba a fost considerată ca fiind lipsită de bacterii atunci când nu s-a observat nicio creștere bacteriană pe placa TSA după o incubare de o noapte la 37°C.

  1. Ștergerea cu apă sterilă și NaOCl 1.000 ppm.

Soluția de NaOCl 1.000 ppm a fost preparată prin amestecarea hipocloritului de sodiu, soluție de clor activ 10-15 % în apă distilată până la concentrația finală de 1.000 ppm. Apa distilată sterilă sau soluția de NaOCl 1.000 ppm au fost combinate cu o lavetă de microfibră de unică folosință. Tastele tratate au fost lăsate timp de 2 min la temperatura camerei (timp de contact) înainte de testul de transfer.

  1. Test de transfer

După ștergerea cu apă sterilă sau cu NaOCl 1.000 ppm, probele de taste au fost presate pe agar neutralizant cu o presiune de 150 g, pentru a imita atingerea cu degetul a unui dactilograf. În total, au fost efectuate 25 de apăsări consecutive pentru fiecare probă. Placa de agar a fost apoi incubată la 37°C peste noapte. Proba a fost pozitivă pentru transferul bacterian atunci când cel puțin o depresiune a dus la creșterea bacteriană.

Rezultate și discuții

Tastaturile eșantionate fuseseră utilizate pentru o perioadă de timp prelungită – de la 6 luni până la câțiva ani – în funcție de unitatea sanitară. După colectare, toate probele de tastatură erau vizibil murdare. Tastaturile sunt dificil de curățat, din cauza suprafețelor neregulate și a compatibilității scăzute a materialelor cu produsele dezinfectante.

Prin tamponare nu s-au obținut bacterii din nicio probă de tastatură. Cu toate acestea, faptul că nu s-a reușit izolarea bacteriilor planctonice sau slab atașate nu echivalează neapărat cu siguranța suprafețelor.

Este, de asemenea, discutabil dacă tamponarea, una dintre cele mai frecvent utilizate tehnici pentru a determina contaminarea suprafețelor, este de fapt cea mai bună metodă de depistare a suprafețelor. S-a demonstrat că recuperarea bacteriilor din tampoanele tradiționale de bumbac este nesatisfăcătoare. Bacteriile, inclusiv agenții patogeni, rezidă pe suprafețe în cadrul biofilmului, care este o comunitate complexă de microorganisme.

Agenția Națională pentru Siguranța Pacienților recomandă curățarea săptămânală a tastaturilor cu șervețele cu detergent în locul agentului care eliberează clor. Prin urmare, este probabil ca tastaturile din spitale să fie curățate în mod obișnuit doar cu detergent, spre deosebire de dezinfecție, în timpul unui focar. În majoritatea spitalelor, protocoalele sunt modificate pentru a include dezinfectanți, adesea un dezinfectant care eliberează clor, atunci când se gestionează diferite microorganisme, inclusiv COVID-19. KLINWIPES® – Șervețele umede dezinfectante pentru suprafețe

Dar chiar dacă tastaturile ar fi tratate cu dezinfectanți cu eliberare de clor, constatările indică faptul că acest lucru tot nu ar fi adecvat pentru o decontaminare completă. După ștergerea cu 1.000 ppm de clor, 54% dintre taste erau încă contaminate și, prin urmare, potențial capabile să transfere bacterii. 

Verificarea faptului că o suprafață a fost curățată/dezinfectată în mod corespunzător este o provocare, deoarece nu a fost stabilită nicio metodă standardizată de monitorizare. Tamponarea este metoda obișnuită, dar există o îngrijorare cu privire la eficacitatea acesteia, deoarece recuperarea bacteriilor din tampoanele de bumbac ar putea fi mai mică de 25 %; în principal din cauza ratei scăzute de eliberare a bacteriilor din tampoane în mediul nutritiv solid/ diluant intermediar.

Unele spitale utilizează tehnologia de dezinfectare cu ultraviolete C (UV-C) ca parte a curățării finale. S-a demonstrat că UV-C este eficient împotriva principalilor agenți patogeni din mediul spitalicesc, care include bacteriile care pot fi găsite pe tastaturi. Cu toate acestea, datele sugerează contrariul, iar impactul UV- C în prevenirea transmiterii agenților patogeni nu a fost încă raportat.

Bacteriile care se găsesc pe suprafețe nu sunt întotdeauna patogene. Probele de tastatură au fost analizate cu plăci selective pentru a determina prezența microorganismelor. Dintre spitale, unitatea galeză conținea cel mai mare procent de microorganisme rezistente la antibiotice, cu 25%, 63% și 88% din eșantioane pozitive. Unele dintre tastele prelevate de la spitalul scoțian au fost contaminate. Cabinetul stomatologic scoțian a fost singura unitate care a conținut probe fără o creștere bacteriană pe plăcile selective testate în acest studiu. Acest lucru ar fi de așteptat într-o clinică ambulatorie, deoarece agenții patogeni sunt mai probabili în rândul pacienților spitalizați, în special a celor din secțiile de boli renale, de terapie intensivă și de hematologie. KLINCIDE AF – Dezinfectant suprafețe

Coliformele și speciile de bacterii Gram-negative care nu fermentează lactoza au fost cele mai răspândite pe probele de la spitalul englezesc și de la cabinetul stomatologic scoțian, cu 75% și, respectiv, 100% din agar MacConkey pozitiv pentru creștere bacteriană. Din probele de la spitalele galez și scoțian, 25% și, respectiv, 20% au fost contaminate. 

După cum s-a demonstrat, agenții patogeni relevanți din punct de vedere clinic de pe tastaturi sunt încă transferabili după decontaminarea cu NaOCl 1.000 ppm, ceea ce sugerează că protocoalele actuale de curățare/dezinfectare ar putea să nu fie eficiente pentru combaterea infecțiilor. Studiul subliniază nevoia de îmbunătățire a produselor de decontaminare a tastaturilor: este important ca produsele să demonstreze eficacitatea împotriva biofilmelor de suprafață uscată.

În plus, dispozitivele care sunt ușor de curățat ar trebui să fie o alegere preferată în spitale. Tastaturile trebuie să fie construite din materiale compatibile cu soluții de curățare mai puternice, iar designul lor trebuie să fie lipsit de crăpături pentru a evita acumularea de bacterii în locuri inaccesibile, cum ar fi sub taste. Dezinfectanți profesionali pentru spitale

CURĂȚENIE PENTRU ÎNTREAGA CASĂ
La SUPER prețuri, în OFERTĂ limitată!
MORE for LESS
0
0
Cos Cumparaturi