Dezinfectanți profesionali produși in România. Cu responsabilitate!

Lideri în dezinfecția medicală.

,

Prevenirea bolilor transmise de țânțari și căpușe

Vara a sosit și odată cu ea, nenumăratele posibilități de distracție în aer liber, fie că mergem în vacanță la munte, la mare sau în deltă, fie că ne bucurăm de o plimbare în parc sau ne relaxăm în curte. Temperaturile ridicate, însă, sunt un prilej favorabil și pentru apariția țânțarilor și căpușelor care ne pot strica aceste planuri. În continuarea articolului veți afla care sunt principalele boli transmise de acestea, simptomele și tratamentele potrivite, care este primul ajutor pentru mușcăturile insectelor și cum le putem preveni pentru a ne putea bucura de o vară fără griji.

Atât țânțarii, cât și căpușele sunt insecte hematofage. Acestea ingerează microorganisme răspunzătoare de boli în timpul unei mese de sânge de la o gazdă infectată (om sau animal), pe care le transmit apoi unei gazde noi, după replicarea agentului patogen. Odată ce insectele au devenit infecțioase, pot transmite agentul patogen pentru tot restul vieții în timpul fiecărei noi înțepături/mușcături. (*** (Institutul Național de Sănătate Publică), 2024)

Informații generale despre țânțari

Țânțarii (Culicidae) sunt insecte diptere, prezente pe toate continentele, mai puțin Antarctica. Există trei genuri cu semnificație clinică, responsabile pentru înțepăturile la oameni: Anopheles, Culex și Aedes. (Mosquito Bites, 2021)

De obicei, se găsesc în apropierea locurilor cu apă stătătoare deoarece sunt prielnice pentru finalizarea ciclului lor de viață. Reproducerea are loc prin ouă cu metamorfoză completă, ou→larvă→nimfă (pupă)→adult și incompletă, ou→larvă→adult. Țânțarii depun ouăle la suprafața apei. Masculul consumă suc și nectar vegetal și femela se hrănește cu sângele mamiferelor, păsărilor și omului, deoarece are nevoie de hrană pentru producerea ouălor. (Walrond, 2007)

Centrul European pentru Prevenirea și Controlul Bolilor (ECDC) a avertizat cu privire la un risc crescut de boli transmise de țânțari în Europa. (***, Increasing risk of mosquito-borne diseases in EU/EEA following spread of Aedes species, 2023) Încălzirea globală cauzată de schimbările climatice favorizează apariția anumitor specii de țânțari răspunzători de răspândirea malariei și febrei dengue în Europa. „Secetele și inundațiile legate de schimbările climatice pot duce la o transmitere mai mare a virusului, apa stocată oferind locuri suplimentare de reproducere a țânțarilor.” – Profesor Rachel Lowe (Barcelona Supercomputing Center) (Horton, 2024)

Bolile provocate de înțepăturile de țânțari – simptome și tratament

În Europa, cele 4 boli care pot fi cauzate oamenilor de înțepătura țânțarilor sunt infecțiile cu virusul West Nile, Zika, Dengue (Febra Dengue) și Chikungunya (Febra Chikungunya). Virusul West Nile este răspândit de țânțarii din specia Culex, pe când celelalte infecții sunt provocate de specii Aedes. Malaria și febra galbenă sunt mult mai frecvente în zonele tropicale ale lumii, fiind transmise de țânțarul Anopheles în primul caz și de țânțarul Aedes aegypti în cel de-al doilea. (Mosquito Bites, 2021)

Reacția care apare după înțepătură este cauzată în mare parte de toxinele aflate în saliva țânțarului, care pătrund în circulația sangvină a omului. Acestea au proprietăți vasodilatatoare, anticoagulante și antiplachetare. Rezultatul este apariția unei papule pruriginoase. Țânțarul devine vector de transmitere a virusului după ce se hrănește cu sângele unui animal sau al unei persoane infectate, pe care îl transmite mai departe prin saliva sa. (Mosquito Bites, 2021)

 Infecția cu virusul West Nile 1, 2Infecția cu virusul Zika 3, 4Infecția cu virusul Dengue (Febra Dengue) 5, 6Infecția cu virusul Chikungunya (Febra Chikungunya) 7, 8
Simptome• Fără simptome sau:
• Febră
• Dureri de cap, musculare și articulare
• Greață și vărsături
• Noduli limfatici umflați
• Diaree
• Durere în spatele ochilor
• Durere în gât
• Erupție cutanată (de obicei pe piept și pe spate)
• Care necesită urgent control medical și spitalizare: febră mare peste 39,5°C, durere severă de cap, înțepenirea gâtului, slăbiciune musculară, confuzie, dezorientare, convulsii, paralizie
• Complicații grave: meningită și encefalităÎn cel mai rău caz: comă
• Fără simptome sau:
• Febră ușoară
• Dureri de cap, articulare și musculare
• Erupții cutanate
• Conjunctivită
• În cazul în care o persoană însărcinată este infectată: anomalii congenitale, inclusiv microcefalie sau moartea fătului
• Fără simptome sau:
• Simptome ușoare (asemănătoare unei răceli) sau severe: febră ridicată (40°C), dureri de cap, musculare și articulare, greață, vărsături, durere în spatele ochilor, glande umflate, erupții cutanate
• Forma gravă (Febra hemoragică dengue) poate fi letală și necesită spitalizare
• Febră ridicată cu debut brusc
• Dureri articulare
• Dureri de cap și musculare
• Erupții cutanate
• Oboseală
Greață
• Ochi roșii
• Umflarea articulațiilor
Boala este • autolimitată, dar durerile articulare pot persista o perioadă mai lungă
• Complicațiile sunt rare, dar dacă apar, includ afectări ale ochilor, inimii și nervilor.
Perioada de incubație2-6 zile (uneori până la 14 zile) de la înțepătură3-12 zile de la înțepătură. Se transmite și pe cale sexuală.4-10 zile de la înțepătură2-7 zile de la înțepătură
Tratament• Simptomatic (de evitat antiinflamatoarele care pot crește riscul de sângerare, până nu este exclusă infecția cu virusul Dengue)
• În cazul simptomelor neurologice grave, acestea vor fi tratate la spital prin administrarea anticonvulsivantelor, corticosteroizilor, fluidelor intravenoase, oxigenului
• Simptomatic (de evitat antiinflamatoarele care pot crește riscul de sângerare, până nu este exclusă infecția cu virusul Dengue)
• Odihnă și hidratare
• Simptomatic (de evitat antiinflamatoarele care pot crește riscul de sângerare) și hidratare
• În cazuri severe este necesară internarea cu tratament intravenos si transfuzii de sânge
• Simptomatic (de evitat antiinflamatoarele care pot crește riscul de sângerare, până nu este exclusă infecția cu virusul Dengue)    
1 (Balzer, 2023)

2 (***, West Nile Virus, 2023)

3 (Poland, Ovsyannikova, & Kennedy, 2019)

4 (***, Treatment of Zika, 2024)

5 (***, Dengue fever – symptoms&causes, 2022)

6 (***, Dengue fever – Diagnosis & treatment, 2022)

7 (Pritish K. Tosh, 2023)

8 (Symptoms, Diagnosis, & Treatment | Chikungunya Virus , 2024)

Cum procedăm în cazul înțepăturilor de țânțari?

Există anumiți factori care pot determina mai des înțepăturile țânțarilor: hainele închise la culoare, parfumul, temperatura corpului, grupa de sânge, vizitarea regiunilor cu boli active transmise de aceștia, timpul petrecut în preajma apelor stătătoare. (***, Mosquito Bites, 2021)

În cazul înțepăturii de țânțar este indicată spălarea zonei cu apă și săpun, aplicarea unei pungi cu gheață pentru câteva minute pentru reducerea umflăturii și a mâncărimii. Se poate aplica ulterior o cremă/un gel cu rol antihistaminic, aloe vera, ceai de mușețel sau miere, iar în cazul unor reacții alergice mai intense se poate administra un antihistaminic oral. Se va evita scărpinarea deoarece poate duce la infectarea zonei. (***, Mosquito Bites, 2021) În cazul simptomelor mai severe (prezentate în tabelul de mai sus) este indicat consultul medical.

Cum prevenim înțepăturile de țânțari?

capuse - Prevenirea bolilor transmise de țânțari și căpușe

Este indicat să eliminăm orice sursă de apă stagnantă din preajma locuinței și să îndepărtăm gunoiul menajer. Ferestrele și ușile locuințelor trebuie să aibă montate plase de protecție contra țânțarilor. Utilizați și în interiorul locuinței produse repelente contra țânțarilor (aparat electric cu lichid sau capsule, spirale, lumânări sau uleiuri aromatice pe bază de lavandă, ulei de crizantemă, eucalipt).

O altă metodă ce poate ține țânțarii la distanță este folosirea unui ventilator. Aceștia sunt atrași de dioxidul de carbon și de alte substanțe chimice pe care le eliminăm atunci când respirăm. Conform Melaniei Rose, specialist în dăunători de la Nationwide Pest Control, ventilatoarele pot îngreuna detectarea acestor substanțe chimice în aer de către țânțari, făcându-i mai puțin capabili să își găsească ținta. (Slack, 2022)

Evitați sau limitați deplasările în zonele cu multă vegetație, umiditate crescută (păduri, parcuri, ape stătătoare etc) și în cele cu risc mare de infectare. Îmbrăcați-vă corespunzător cu bluze mai groase cu mâneci lungi, pantaloni lungi și șosete, folosiți repelenți pentru țânțari cu DEET (dietil toluamidă) sau pe bază de uleiuri naturale, cum este Klinodiol spray anti țânțari. Pentru copii puteți folosi plasturii anti-țânțari sau o brățără anti-țânțari (pentru cei cu vârste mai mari de trei ani). Tratați inclusiv corturile cu repelenți în cazul în care dormiți în natură.

Informații generale despre căpușe

capuse - Prevenirea bolilor transmise de țânțari și căpușe

Căpușele (Ixodide) sunt ectoparaziți cu mod de hrănire hematofag și intermitent, fiind astfel vectori importanți pentru mulți agenți patogeni, atât la om, cât și la mamifere, reptile și păsări. (Ali, Mulenga, & Vaz, 2020) Odată cu creșterea temperaturilor, căpușele devin active.

În țara noastră au fost identificate mai multe specii. Dintre cele patru tipuri de căpușe localizate în România, conform  European Centre for Disease Control and Prevention (ECDC) (***, Tick maps, 2023), cea mai frecvent întâlnită este Ixodes ricinus (căpușa de căprioară) (***, 2018).

Pot fi găsite în păduri, zone cu pajiști și pășuni, dar și în regiuni semideșertice, cu climă uscată sau în interiorul locuințelor (specia Riphicephalus sanguineus). (***, Prevention and control of tick-borne diseases in Europe, 2015)

Ciclul de viață al căpușelor include patru stadii de dezvoltare: ou, larvă, nimfă, căpușă adultă. În ultimele trei stadii pot mușca și transmite boli. Riscul este mai mic atunci când căpușa este depistată și îndepărtată imediat. O zăpadă groasă poate facilita supraviețuirea peste iarnă, putându-se adapta la temperaturi sub 0°C, iar cele în creștere favorizează accelerarea ciclului lor de viață, altfel complet în 2-3 ani. (***, Small bites, big problems: tick-borne diseases in Europe, 2014)

Bolile provocate de mușcăturile de căpușe – simptome și tratament

În Europa, cele 4 boli care pot fi cauzate oamenilor de mușcătura de căpușă sunt boala Lyme, encefalita de căpușe (o infecție gravă a creierului și a măduvei spinării), febră recurentă, febra hemoragica Crimeea-Congo. Persoanele alergice pot să resimtă durere la locul mușcăturii, umflături, senzație de arsură și uneori, chiar dificultăți respiratorii. (***, Prevention and control of tick-borne diseases in Europe, 2015)Ixodes ricinus este răspunzătoare de cauzarea primelor trei boli, fiind observată frecvent în pădurile de foioase și cele mixte, necesitând o umiditate de cel puțin 80% pentru replicare, pe când în cazul febrei hemoragice Crimeea-Congo, Hyalomma marginatum este cea incriminată, fiind prezentă în sudul și estul Europei. (***, Small bites, big problems: tick-borne diseases in Europe, 2014)

 Boala Lyme (Borelioză)Encefalita de căpușeFebra recurentăFebra hemoragică Crimeea-Congo
Simptome• Erupție cutanată roșiatică de formă circulară (în jurul mușcăturii, în 80-90% din cazuri), asociată uneori cu senzație de arsură, înțepătură
• Febră, oboseală, durere de capNetratată, provoacă infecții ale inimii, ficatului, plămânilor, ochilor, articulațiilor și sistemului nervos  
• Faza viremică (5 zile): febră, oboseală, dureri de cap și musculare, greață
• Interval asimptomatic (7 zile în medie, poate varia între 1-33 de zile)
• Faza avansată prezintă simptome similare celor din meningită și necesită spitalizare
• Episoade repetate de febră mai mare de 39-40°C, dureri de cap (care durează între 3 și 6 zile), musculare și de articulații, greață, astenie intensă
• Splenomegalia, hepatomegalia, asociate cu icter, creșterea pulsului și a tensiunii arteriale
• Pot apărea recidive mai scurte și mai ușoare după primul episod de febră
• Apariția bruscă a febrei, durerilor de cap, musculare, de articulații, abdominale și vărsăturilor
• Manifestări hemoragice (peteșii, echimoze) care apar pe piele și mucoase (nas, sistemul gastrointestinal, uter, tractul urinar și respirator), inclusiv la locurile de puncție venoasă
• Posibil hepatită necrotică
Perioada de incubațiePână la 30 de zile  de la mușcătură7 zile în medie (dar pot apărea și între 3-28 de zile) de la mușcătură3-18 zile de la mușcătură3-7 zile (poate varia între 1-13 zile) de la mușcătură
Tratament• Administrare antibiotice
• Pot apărea complicații după finalizarea tratamentului: sindromul bolii Lyme post-tratament (astenie, dureri muculare și de cap severe), artrită și dureri articulare, probleme cu memoria, amorțeli, furnicături și înțepături la nivelul membrelor și feței, stres, anxietate și depresie (din cauza persistenței simptomatologiei)
• Fără tratament
• Vaccinarea prealabilă și luarea măsurilor de protecție sunt foarte importante
• Administrare antibiotice (tetraciclină sau doxiciclină).
• Dacă tetraciclina este contraindicată, se poate prescrie o macrolidă.
• Tratamentul poate provoca o reacție Jarisch-Herxheimer (reacție febrilă acută) în decurs de două ore de la tratament.
• Îngrijire de susținere, administrare de trombocite, plasmă proaspăt congelată și preparate cu eritrocite
• Ribavirina orală a avut succes în unele cazuriLuarea măsurilor de protecție este foarte importantă
(***, Prevention and control of tick-borne diseases in Europe, 2015)

Cum procedăm în cazul mușcăturilor de căpușe?

capuse - Prevenirea bolilor transmise de țânțari și căpușe

Nefiind dureroasă, de multe ori mușcătura trece neobservată. De aceea, un control minuțios este important după ce ați fost în locuri în care pot exista căpușe. Se va controla întregul corp, acordând o atenție mai mare zonei axilare, inghinale, ombilicale, picioarelor, gâtului, dar și capului (de multe ori, la copii, au fost detectate pe scalp, la baza firului de păr – este necesară o lupă). Mușcătura are aspectul unei mici umflături închisă la culoare, cu coajă ce nu poate fi îndepărtată la pieptănare. (***, Prevention and control of tick-borne diseases in Europe, 2015)

Dacă observați o căpușă în piele, este important să acționați rapid și corect, astfel: dezinfectați locul cu alcool și folosiți o pensetă cu vârful bont (fără cioc) pentru a apuca cu grijă corpul căpușei, cât mai aproape de piele, trăgând atent dintr-o singură mișcare, fără a smulge sau răsuci. Nu apucați de cap, existând riscul ca acesta să se rupă și să rămână fixat în piele. Nu aplicați căldură sau altă substanță deoarece căpușa își poate elimina conținutul stomacal, favorizând transmiterea bolilor.

Înfășurați-o într-un șervețel și aruncați-o la toaletă, apoi spălați locul cu apă și săpun și aplicați o soluție antiseptică sau dezinfectantă (alcool sanitar, iod povidonă). (***, Borreliosis (Lyme disease), 2014)

Dacă după câteva zile observați că leziunea nu se vindecă sau apar simptome menționate în tabelul de mai sus, chiar și după o lună de la mușcătură, consultați medicul, oferindu-i toate informațiile necesare legate de aceasta.

Cum prevenim mușcăturile de căpușe?

Evitați locurile cu iarbă deasă și înaltă, îmbrăcați-vă corespunzător (haine deschise la culoare, care acoperă pielea – mânecă lungă, pantaloni lungi, șosete peste pantaloni și ghete/pantofi sport fără găuri) și folosiți repelenți  pentru căpușe cu DEET (dietil toluamidă) sau pe bază de uleiuri naturale pe zonele ce pot veni în contact cu zone infestate de căpușe (***, Leaflet for travellers on ticks, tickborne diseases and preventive measure, 2015), cum este Klinodiol spray anti țânțari și căpușe.

O altă variantă utilă de prevenție este vaccinarea, cu mențiunea că această metodă protejează doar împotriva encefalitei de căpușă. Aceasta este recomandată persoanelor care călătoresc și rămân o perioadă mai mare de timp într-un loc unde această boală este endemică de mai mult de trei săptămâni.Pentru o eficiență ridicată sunt necesare mai multe doze.

Este important să reduceți vegetația înaltă, tunzând iarba sau gazonul, să înlăturați grămezile de frunze moarte, crengile căzute, arzându-le și să acoperiți găurile și crăpăturile caselor. Deparazitați periodic animalele de companie și pe cele domestice.

Nu în ultimul rând, folosiți un insecticid pentru combaterea căpușelor, cum ar fi Aptanex forte (care este eficient și împotriva gândacilor, puricilor, ploșnițelor, muștelor, furnicilor, păianjenilor și a altor insecte zburătoare și târătoare).

Prin urmare, prevenirea bolilor transmise de țânțari și căpușe poate fi realizată  primordial prin folosirea unui repelent. Acesta nu se va aplica în apropierea ochilor și a gurii, peste arsuri solare, tăieturi, răni sau erupții cutanate și nici sub îmbrăcăminte. Evitați inhalarea acestuia și nu îl aplicați în preajma flăcărilor. Verificați întotdeauna indicațiile, modul de utilizare și contraindicațiile menționate pe eticheta produsului. Odată intrați în casă, spălați cu apă și săpun zonele pe care ați aplicat repelentul.

Dacă respectați toate aceste recomandări, vă veți bucura de o vară cu activități în aer liber, fără să fiți deranjați de țânțari și căpușe.

Bibliografie

*** (Institutul Național de Sănătate Publică). (2024). Preluat de pe https://asphd.ro: https://asphd.ro/informare-privind-bolile-transmise-prin-vectori-capuse-si-tantari-mai-2024/

***. (2014). Preluat de pe https://www.ecdc.europa.e: https://www.ecdc.europa.eu/en/borreliosis-lyme-disease

***. (2014). Preluat de pe https://www.ecdc.europa.e: https://www.ecdc.europa.eu/en/publications-data/small-bites-big-problems-tick-borne-diseases-europe

***. (2015). Preluat de pe http://ecdc.europa.eu: chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/media/en/healthtopics/emerging_and_vector-borne_diseases/tick_borne_diseases/public_health_measures/Documents/HCP_presentation_lowres.pdf

***. (2015). Preluat de pe www.ecdc.europa.eu: chrome-extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://www.ecdc.europa.eu/sites/default/files/media/en/healthtopics/emerging_and_vector-borne_diseases/tick_borne_diseases/public_health_measures/Documents/Travellers_Leaflet_highres.pdf

***. (2018). Preluat de pe https://ce-ne-inteapa.ro/: https://ce-ne-inteapa.ro/harti

***. (2021). Preluat de pe https://my.clevelandclinic.org/: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17695-mosquito-bites

***. (2022). Preluat de pe https://www.mayoclinic.org/: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dengue-fever/symptoms-causes/syc-20353078

***. (2022). Preluat de pe https://www.mayoclinic.org: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/dengue-fever/diagnosis-treatment/drc-20353084

***. (2023). Preluat de pe https://www.ecdc.europa.e: https://www.ecdc.europa.eu/en/news-events/increasing-risk-mosquito-borne-diseases-eueea-following-spread-aedes-species

***. (2023). Preluat de pe https://my.clevelandclinic.org/: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/10939-west-nile-virus

***. (2023). Preluat de pe https://www.ecdc.europa.eu: https://www.ecdc.europa.eu/en/disease-vectors/surveillance-and-disease-data/tick-maps

***. (2024). Preluat de pe https://www.cdc.gov: https://www.cdc.gov/zika/treatment/index.html

(2021). Preluat de pe https://my.clevelandclinic.org: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17695-mosquito-bites

(2024). Preluat de pe https://www.cdc.gov/: https://www.cdc.gov/chikungunya/symptoms-diagnosis-treatment/index.html#:~:text=Treatment%201%20There%20are%20currently%20no%20medicines%20to,virus%20can%20be%20found%20in%20the%20blood.%20

Ali, A., Mulenga, A., & Vaz, I. J. (2020). Tick and Tick-Borne Pathogens: Molecular and Immune Targets for Control Strategies. Frontiers in Physiology. Preluat de pe https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7427506/

Balzer, D. (2023). Preluat de pe https://newsnetwork.mayoclinic.org/: https://newsnetwork.mayoclinic.org/discussion/west-nile-virus-what-you-need-to-know/

Horton, H. (2024). Preluat de pe https://www.theguardian.com/: https://www.theguardian.com/environment/2024/apr/25/mosquito-borne-diseases-spreading-in-europe-due-to-climate-crisis-says-expert

Poland, A. G., Ovsyannikova, I. G., & Kennedy, R. B. (2019). Preluat de pe https://www.mayoclinicproceedings.org: https://www.mayoclinicproceedings.org/article/S0025-6196(19)30483-5/fulltext

Pritish K. Tosh, M. (2023). Preluat de pe https://www.mayoclinic.org: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/infectious-diseases/expert-answers/what-is-chikungunya-fever/faq-20109686

Slack, M. (2022). Preluat de pe https://www.homesandgardens.com: https://www.homesandgardens.com/gardens/do-fans-keep-mosquitoes-away

Walrond, C. (2007). Te Ara – the Encyclopedia of New Zealand. Preluat de pe https://teara.govt.nz: https://teara.govt.nz/en/interactive/14741/mosquito-life-cycle

Lasă un comentariu

0
0
Cos Cumparaturi