Virusul respirator sincițial (VRS) este una dintre cele mai frecvente cauze ale infecțiilor respiratorii severe, în special în rândul copiilor mici și al persoanelor vârstnice. Deși simptomele inițiale sunt adesea asemănătoare unei răceli comune, VRS poate evolua rapid în forme grave de bronșiolită și pneumonie, care necesită tratament medical intensiv. În fiecare an, milioane de oameni se confruntă cu riscurile acestui virus, iar în perioada sezonului rece, răspândirea sa este mult mai frecventă.
În acest articol, îți vom explica cum să identifici simptomele VRS, cum să previi răspândirea acestuia și cum să îi protejezi pe cei dragi. Vei descoperi soluții simple, dar eficiente pentru a preveni infecțiile respiratorii, prin utilizarea unor produse de dezinfectare de încredere, cum sunt cele din portofoliul Klintensiv. Află ce măsuri de protecție trebuie să iei și cum poți crea un mediu mai sigur, reducând riscurile infecțiilor în familie. Nu lăsa virusul respirator sincițial să îți afecteze sănătatea sau pe a celor dragi!
- Ce este virusul respirator sincițial (VRS)?
- Cum se transmite virusul respirator sincițial?
- Care persoane sunt mai expuse riscului de infectare?
- Simptomele și complicațiile infectării cu virusul respirator sincițial
- Metode de diagnostic pentru infecția cu virusul respirator sincițial
- Tratamentul pentru virusul respirator sincițial
- Cum să îți menții sănătatea respiratorie pe termen lung
- Măsuri eficiente de prevenție
- Produse recomandate pentru prevenție – soluții de la Klintensiv
Ce este virusul respirator sincițial (VRS)?
Virusul respirator sincițial (VRS) este un virus respirator extrem de contagios, din familia Paramyxoviridae, genul Pneumovirus, care afectează în principal căile respiratorii inferioare și este o cauză frecventă a bronșiolitei și pneumoniei virale, în special la copii mici și vârstnici. VRS este responsabil pentru majoritatea cazurilor de infecții respiratorii severe la sugari și poate duce la spitalizări, mai ales în rândul celor cu sistem imunitar slăbit sau cu afecțiuni preexistente (***, Clinical Overview of RSV, 2024).
De ce este periculos?
VRS este cel mai adesea o problemă sezonieră, cu o activitate maximă în lunile reci (toamnă și iarnă). Aproape toți copiii contractează virusul până la vârsta de 2 ani, dar poate afecta și adulții, mai ales pe cei vârstnici sau cu imunitate scăzută (***, 2023).
VRS este principala cauză a spitalizărilor din cauza bolilor respiratorii la sugari, iar în cazul vârstnicilor și persoanelor cu afecțiuni respiratorii cronice, virusul poate agrava problemele respiratorii deja existente. (***, Clinical Overview of RSV, 2024).
Cum se transmite virusul respirator sincițial?
VRS se transmite prin mai multe moduri, ceea ce face prevenția cu atât mai importantă (Dias M. , 2023):
- Picături de salivă și secreții respiratorii: virusul este răspândit ușor în aer atunci când o persoană infectată tușește sau strănută
- Contact direct cu o persoană infectată: de exemplu, prin strângerea mâinii sau prin sărut
- Prin suprafețe contaminate: VRS poate supraviețui pentru mai multe ore pe suprafețe precum jucării, telefoane, clanțe sau mese (***, 2024), iar dacă o persoană sănătoasă atinge aceste suprafețe și apoi își atinge fața (ochii, nasul sau gura), se poate infecta.
- Prin intermediul placentei, de la mamă la făt (***, 2023)
Zonele cu risc crescut de infectare sunt:
- Creșele, grădinițele și școlile, unde copiii intră în contact strâns cu alți copii
- Spitalele și centrele de îngrijire, în special pentru copii, persoane vârstnice sau cu afecțiuni cronice
- Locurile publice aglomerate, cum ar fi magazinele sau transportul în comun
Care persoane sunt mai expuse riscului de infectare?
- Sugarii sub 6 luni și copiii sub 2 ani: primii au un sistem imunitar nedezvoltat, protecție temporară din anticorpii materni, iar ceilalți prezintă un risc mare de complicații severe precum bronșiolită și pneumonie
- Prematurii: au plămânii și sistemul imunitar insuficient dezvoltate, prezintă risc crescut de infecție severă.
- Persoane imunocompromise: persoanele cu boli autoimune, cancer sau tratamente imunosupresoare au risc major de complicații
- Persoanele cu boli respiratorii preexistente (astm, BPOC): afecțiuni pulmonare cronice care agravează evoluția infecțiilor cu VRS
- Vârstnicii peste 65 de ani: scăderea eficienței sistemului imunitar și comorbidități respiratorii
- Persoanele expuse la fumul de țigară: crește riscul de infecții respiratorii, inclusiv cu VRS
- Persoanele care lucrează în medii supraaglomerate (creșe, grădinițe, spitale): locuri unde VRS se răspândește ușor prin contact direct sau aerosoli
- Copiii nealăptați exclusiv: nu beneficiază de protecția imunitară a laptelui matern, fiind mai vulnerabili

Simptomele și complicațiile infectării cu virusul respirator sincițial
Primele simptome apar, de obicei, între 2 și 8 zile de la expunerea la virus. O persoană infectată cu VRS poate răspândi virusul chiar înainte de a începe să prezinte simptome (1-2 zile), iar perioada de contagiozitate poate dura mai mult decât în cazul altor virusuri respiratorii, care provoacă gripă sau răceală comună. O persoană infectată este cel mai contagioasă în primele 3-4 zile de boală și poate continua să transmită virusul până la 8-10 zile după debutul simptomelor. La sugari, copii mici și persoanele cu un sistem imunitar slăbit, această perioadă poate fi mai lungă (4 săptămâni sau mai mult). (***, 2024)
Simptomele inițiale ale virusului respirator sincițial sunt adesea ușor confundabile cu o răceală comună (***, 2023): tuse seacă, febră ușoară, nas înfundat sau rinoree, strănut, durere în gât, durere de cap.
Pe măsură ce infecția progreseazaă, pot să apară și simptomele severe, în special la copii mici și vârstnici (***, 2023): respirație șuierătoare (wheezing) – un zgomot ascuțit care se aude de obicei la expirare, respirație rapidă sau dificultăți de respirație, tuse severă, culoarea albăstruie a pielii din cauza lipsei de oxigen (cianoză), oboseală extremă, febră mare și persistentă.
Sugarii sunt cel mai grav afectați de virusul respirator sincițial. Pe lângă cele enunțate mai sus, pot să mai apară letargia, iritabilitatea și lipsa poftei de mâncare (***, 2023).
Unele cazuri pot necesita internare, în special în cazul prematurilor și a celor cu boli cardiace și pulmonare, însă majoritatea copiilor și adulților se refac în una sau două săptămâni.
Complicațiile frecvente ale virusului respirator sincițial includ:
- Bronșiolită: inflamația bronhiolelor (căile respiratorii mici), ceea ce reduce fluxul de aer și duce la dificultăți respiratorii severe, fiind mai frecventă la copiii sub 2 ani. Pe măsură ce inflamația progresează, este posibil ca mucusul să se acumuleze în căile respiratorii, făcând respirația și mai dificilă. Poate duce la spitalizare, necesitând administrare de oxigen suplimentar sau chiar terapie intensivă. (***, 2023)
- Pneumonie virală: infecția pulmonară care poate duce la o inflamație severă a țesuturilor pulmonare. Aceasta poate duce la acumularea de lichide și mucus, ceea ce face respirația mai dificilă și poate duce la o scădere a nivelurilor de oxigen din sânge. Se poate ajunge la spitalizare, fiind nevoie de tratamente de susținere a respirației (inclusiv oxigenoterapie) și, în cazuri grave, ventilație mecanică. Persoanele vârstnice și cei cu probleme de sănătate preexistente, cum ar fi bolile cardiovasculare sau pulmonare, au un risc crescut de a dezvolta pneumonie virală severă. (Marcin, 2024)
- Apnee: apare atunci când căile respiratorii sunt blocate de inflamație sau mucus, iar corpul nu poate răspunde corect la necesitățile de oxigen. Uneori necesită intervenții medicale imediate, inclusiv respirație asistată. De asemenea, poate crește riscul de deshidratare, fiind nevoie de monitorizare continuă la spital. (Garzon & Wiles, 2002)
- Astm bronșic: VRS poate modifica sensibilitatea căilor respiratorii și poate duce la o reacție exagerată la alți factori de mediu, cum ar fi fumul de țigară, praf sau polen. Aceasta poate crește riscul de astm cronic sau agrava simptomele la persoanele care au deja astm. (***, 2024)
- Otită medie: infecția urechii medii, prin pătrunderea virusului în spațiul din spatele timpanului, fiind mai frecventă la sugari și copiii mici. Poate duce la complicații pe termen lung, cum ar fi pierderea temporară sau cronică a auzului. (Patel, Nguyen, Revai, & Chonmaitree, 2006)
- Sinuzită: inflamație a mucoasei care căptușește sinusurile craniene, ca urmare a infecției virale. Se manifestă prin congestie nazală severă, cauzată de producția de mucus în exces. În cazul apariției unei infecții secundare este necesară administrarea de antibiotic, după consultarea medicului. (***, 2023)
Metode de diagnostic pentru infecția cu virusul respirator sincițial
Diagnosticul infecției cu VRS implică mai multe abordări, în funcție de simptomele pacientului și de istoricul medical al acestuia.
- Examinarea clinică
Primul pas pentru diagnosticare este examinarea fizică efectuată de medic. Acesta va evalua simptomele pacientului, inclusiv tusea, dificultățile de respirație, febra și starea generală de sănătate. Medicul va asculta plămânii pacientului pentru a detecta semnele de wheezing (respirație șuierătoare) sau alte anomalii care pot indica o infecție virală.
Infecția cu virusul respirator sincițial (VRS) poate fi confirmată prin mai multe metode paraclinice, inclusiv teste rapide, tehnici de biologie moleculară și teste serologice (***, 2022).
- Teste rapide imunocromatografice: permit detectarea antigenilor VRS din probe respiratorii, utile pentru diagnosticul rapid, mai sensibile la copii decât la adulți.
- Teste serologice: măsoară anticorpii IgA (indicând infecție activă) și IgG (indică infecții anterioare sau protecție transplacentară). La sugari, IgG poate proveni din protecția maternă.
- Tehnici de biologie moleculară:
- RT-PCR: detectează materialul genetic al VRS din probe respiratorii, foarte sensibil, chiar și pentru infecții ușoare.
- PCR multiplex: permite detectarea simultană a mai multor agenți patogeni dintr-o probă.
- Probele pentru testare: se pot recolta din tractul respirator superior (tampoane nazofaringiene) sau inferior (lichid de lavaj bronhoalveolar, aspirat endotraheal etc.), în funcție de gravitatea infecției.
- Identificarea antigenilor: utilizată pentru diagnosticul rapid, fiind mai eficientă în cazurile pediatrice, dar mai puțin sensibilă la adulți.
Tratamentul pentru virusul respirator sincițial
Nu există un tratament specific pentru infecția cu virusul respirator sincițial, drept urmare este doar de tip suportiv. În majoritatea cazurilor, bolnavul se vindecă în 1-2 săptămâni.
Se pot administra medicamente antitermice precum paracetamol sau ibuprofen pentru reducerea febrei și ameliorarea durerilor. Este contraindicată administrarea de aspirină copiilor sub 16 ani din cauza riscului de apariție a sindromului Reye (o afecțiune rară și severă care afectează în principal creierul și ficatul). Pentru desfundarea nasului și reducerea congestiei se pot folosi soluții saline. Este esențial consumul de lichide pentru a preveni deshidratarea, mai ales în cazul sugarilor și copiilor mici. Semnele de deshidratare la acdeștia includ gura și limba uscate, lipsa lacrimilor, letargie și scutece uscate timp de opt ore sau mai mult. (Dias M. , 2023)
Semnele grave precum dificultăți respiratorii severe, febră persistentă ori deshidratare semnificativă necesită spitalizare, iar tratamentele pot include oxigenoterapie, ventilație mecanică, aspirarea secrețiilor pulmonare, administrarea de fluide intravenoase sau de medicație antivirală. (Dias M. , 2023)
Cum să îți menții sănătatea respiratorie pe termen lung
Pentru a preveni complicațiile pe termen lung, urmează aceste recomandări:
- Evită fumatul pasiv, care poate agrava afecțiunile respiratorii existente și crește riscul de infecții
- Monitorizează simptomele recurente și consultă medicul dacă observi semne de astm sau dificultăți respiratorii cronice
- Menține un mediu curat în locuință, utilizând produse de curățare și dezinfectare care reduc riscurile de infecție
Măsuri eficiente de prevenție

Pentru a preveni răspândirea VRS, este esențial să se adopte măsuri de igienă riguroase, în special în perioadele de sezon rece, când virusul respirator sincițial este mai activ. Iată câteva recomandări:
- Igiena corectă a mâinilor: Spălarea corectă și frecventă a mâinilor cu săpun timp de cel puțin 20 de secunde este esențială pentru a preveni răspândirea virusului. Dacă nu ai acces la apă, utilizează produse dezinfectante pe bază de alcool. Produsele dezinfectante Klintensiv sunt soluții rapide și eficiente de protecție.
- Dezinfectarea suprafețelor: Suprafețele frecvent atinse, precum mese, telefoane mobile, jucării, și clanțe, trebuie curățate și dezinfectate zilnic.
- Izolarea persoanelor infectate: Persoanele cu VRS trebuie să rămână acasă și să evite contactul cu altele, mai ales în primele zile de boală când sunt cele mai contagioase.
- Evitarea aglomerației și contactului cu persoane bolnave: măsurile de distanțare socială și evitarea locurilor aglomerate sunt importante mai ales în perioada sezonului rece.
- Purtarea măștii de protecție în zonele aglomerate și în preajma persoanelor bolnave.
- Acoperirea gurii și nasului: Când tusești sau strănuți, acoperă-ți gura și nasul cu un șervețel sau cu brațul pentru a preveni răspândirea picăturilor.
- Educarea copiilor despre igiena corectă este esențială: Asigură-te că cei mici învață să își spele mâinile și să nu împartă jucăriile cu alți copii care prezintă simptome.
- Ventilarea frecventă a spațiilor închise: asigură-te că locuința sau biroul tău sunt bine ventilate.
- Vaccinarea: în anumite cazuri, vaccinarea împotriva VRS este recomandată pentru persoanele cu risc crescut
EMA a autorizat punerea pe piață în Uniunea Europeană a vaccinului Abrysvo, indicat pentru imunizarea împotriva bolilor cauzate de virusul respirator sincițial. Este primul vaccin RSV indicat pentru imunizarea pasivă a sugarilor de la naștere până la vârsta de 6 luni, după ce mamei i-a fost administrat vaccinul în timpul sarcinii. Este indicat și pentru imunizarea activă a adulților cu vârsta de 60 de ani și peste. (EMA, 2024)
Un alt vaccin, Arexvy, este indicat pentru imunizarea activă cu scopul prevenirii infectării tractului respirator inferior cu virusul sincițial respirator, la adulții cu vârsta de 60 ani și peste. Poate fi utilizat și la adulții cu vârsta cuprinsă între 50 și 59 de ani, care prezintă un risc crescut de apariție a bolii. (EMA, 2024)
Produse recomandate pentru prevenție – soluții de la Klintensiv
Pentru protecția ta și a celor dragi, îți recomandăm produsele Klintensiv:
- Klintensiv gel dezinfectant/Alchosept: indicate pentru dezinfectarea igienică și chirurgicală a mâinilor prin frecare. Sunt produse cu acțiune rapidă ce asigură o bună protecție a pielii, putând fi folosite zilnic. Eficiente pe un spectru larg de microorganisme, sunt indicate pentru zonele cu risc mare de contaminare. sunt testate dermatologic.
- Klintensiv Alchosafe: este utilizat pentru dezinfectarea prin prin pulverizare și ștergere a suprafețelor frecvent atinse. Formula eficientă pe un spectru larg de microorganisme este indicată pentru zonele cu risc mare de contaminare.
- KlinomedTMwipes sunt șervețele umede cu 85% (v/v) etanol, concepute pentru curățarea și dezinfectarea suprafețelor de diverse tipuri. Au un spectru larg de acțiune și sunt compatibile cu multiple suprafețe.
- Sterisol este dezinfectant pe bază de săruri cuaternare de amoniu, cu proprietăți detergente și dezinfectante, având spectru larg de acțiune biocidă. Este eficient pentru curățarea și dezinfectarea diferitelor tipuri de suprafețe și instrumentar.
Aceste produse sunt ideale pentru prevenirea infecțiilor respiratorii și îți oferă un mediu sigur. Intră pe site-ul nostru și achiziționează produsele de care ai nevoie.
Recomandări generale pentru utilizarea dezinfectanților:
- Urmează instrucțiunile de utilizare specificate pe eticheta produsului
- Asigură-te că suprafețele sunt complet acoperite și lasă dezinfectantul să acționeze cât a specificat producătorul pe etichetă
- Curăță suprafețele înainte de aplicarea dezinfectantului pentru a îndepărta murdăria și a asigura eficiența dezifectării
Virusul respirator sincițial poate reprezenta o amenințare reală, dar cu măsurile de prevenție corecte și utilizarea produselor de calitate, riscurile pot fi semnificativ reduse. Acum este momentul să acționezi! Protejează-ți familia cu produsele de dezinfectare Klintensiv și rămâi sănătos în această perioadă rece!
Notă: Informațiile din acest articol au scop informativ. Dacă prezentați simptome specifice bolii, contactați medicul de familie pentru a primi recomandările necesare.
Sursă foto: Shutterstock
Bibliografie
***. (2022). Preluat de pe https://medlineplus.gov/lab-tests/respiratory-syncytial-virus-rsv-tests/
***. (2023). Preluat de pe https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/respiratory-syncytial-virus/symptoms-causes/syc-20353098
***. (2023). Preluat de pe https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/acute-sinusitis/symptoms-causes/syc-20351671
***. (2023). Preluat de pe https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK600378/
***. (2024). Preluat de pe https://www.cdc.gov/rsv/hcp/clinical-overview/index.html
***. (2024). Preluat de pe https://www.lung.org/lung-health-diseases/lung-disease-lookup/rsv/rsv-in-adults
***. (2024). Preluat de pe https://www.cdc.gov/rsv/causes/index.html
Dias, M. (2023). Preluat de pe https://www.yalemedicine.org/conditions/rsv-respiratory-syncytial-virus
Dias, M. (2023). Preluat de pe https://www.yalemedicine.org/conditions/rsv-respiratory-syncytial-virus
EMA. (2024). Preluat de pe https://www.ema.europa.eu/en/medicines/human/EPAR/arexvy
EMA. (2024). Preluat de pe https://www.ema.europa.eu/en/search?search_api_fulltext=Abrysvo&f%5B0%5D=ema_search_entity_is_document%3ADocument
Garzon, L. S., & Wiles, L. (2002). Management of Respiratory Syncytial Virus With Lower Respiratory Tract Infection in Infants and Children. AACN Adv Crit Care, 421–430. Preluat de pe https://aacnjournals.org/aacnacconline/article-abstract/13/3/421/13996/Management-of-Respiratory-Syncytial-Virus-With
Marcin, A. (2024). Preluat de pe https://www.healthline.com/health/rsv-pneumonia#causes
Patel, J. A., Nguyen, D. T., Revai, K., & Chonmaitree, T. (2006). ROLE OF RESPIRATORY SYNCYTIAL VIRUS IN ACUTE OTITIS MEDIA: IMPLICATIONS FOR VACCINE DEVELOPMENT. Vaccine.