Dezinfectarea în unitățile sanitare, în special în spitale, joacă un rol esențial în menținerea unui mediu sigur și sănătos pentru pacienți, personalul medical și vizitatori. Procesul de dezinfectare în spitale implică utilizarea diferitelor metode, cum ar fi curățarea suprafețelor cu soluții dezinfectante, sterilizarea cu abur și utilizarea luminii ultraviolete (UV). Aceste metode sunt esențiale în prevenirea răspândirii bacteriilor, a virusurilor și a altor agenți patogeni care pot provoca infecții.

Dezinfectarea regulată și temeinică promovează, de asemenea, o percepție pozitivă a unităților sanitare și inspiră încredere pacienților și vizitatorilor. Spitalele au datoria de a oferi medii curate și sigure pentru recuperarea pacienților și de a se asigura că lucrătorii din domeniul sănătății își pot îndeplini sarcinile fără riscuri inutile. Practicile deficitare de curățare și dezinfecție pot submina aceste obiective, ducând la experiențe negative pentru pacienți și la afectarea reputației.

Deși antisepticele și dezinfectanții au roluri diferite în prevenirea infecțiilor și sunt destinate utilizării în contexte diferite, termenii sunt uneori utilizați în mod eronat. Este important să se înțeleagă corect diferențele dintre aceste două categorii de substanțe pentru a le utiliza în mod corespunzător în funcție de scopul lor specific:

• Antisepticul este o substanță care inhibă dezvoltarea sau distruge microorganismele de pe țesuturile vii.
• Dezinfectantul este un compus care exercită aceeași acțiune (inhibarea creșterii sau distrugerea microorganismelor) pe suprafețe sau obiecte. Un dezinfectant este, de asemenea, un antiseptic dacă nu este iritant pentru țesutul pe care urmează să fie aplicat, nu este inactivat de materia organică și nu produce toxicitate în urma absorbției.

Dezinfectarea este considerată a fi actul de reducere a prezenței microorganismelor periculoase pentru sănătatea publică la niveluri considerate sigure, pe baza unor parametri stabiliți, fără a afecta negativ calitatea și siguranța produselor sau obiectelor. Pentru a atinge nivelul necesar de igienizare sau dezinfectare produsul chimic utilizat trebuie aplicat la o anumită concentrație și pentru o anumită perioadă de timp.

1.     Substanțe active în produsele de dezinfectare

Procesul de igienizare depinde de pregătirea prealabilă a suprafețelor care urmează să fie tratate. Majoritatea produselor utilizate pentru acest proces trebuie aplicate pe suprafețe care nu conțin materii organice și resturi de detergent. Adesea ordinea procesului este următoarea: clătire, curățare, clătire, igienizare/dezinfectare și, dacă este necesar, clătire.

Unele dintre cele mai frecvent utilizate substanțe în procesele de igienizare/dezinfecție sunt:

Alcool etilic

Alcoolul etilic are activitate bactericidă, dar eficacitatea sa este variabilă împotriva ciupercilor și a virusurilor și nu este activ împotriva sporilor. Este folosit în mod tradițional pentru a curăța rănile deschise, dar nu ar trebui folosit în acest scop, deoarece este foarte iritant, iar în contact cu materia organică poate coagula proteinele, facilitând astfel supraviețuirea unor bacterii. Alcoolul etilic utilizat pentru dezinfectare trebuie să aibă o concentrație adecvată pentru a fi eficient împotriva microorganismelor. De obicei concentrația optimă este de aproximativ 70-80% alcool etilic.

Nu ar trebui să fie utilizat pentru dezinfectarea echipamentului chirurgical din cauza lipsei sale de activitate sporicidă.

Clorhexidină

Clorhexidina are o acțiune rapidă și are o puternică activitate bactericidă împotriva germenilor gram-pozitivi și gram-negativi, deși pseudomonadele sunt relativ rezistente. În ceea ce privește sporii, împiedică germinarea lor, dar îi elimină doar dacă temperatura este ridicată. Alcoolul îi sporește puterea de acțiune.

Rămâne activă în prezența săpunului, a sângelui și a materiei organice, deși își poate pierde din eficacitate. Prin urmare, poate fi utilizat atât pe răni deschise, cât și pe pielea intactă.

Este un antiseptic utilizat ca alternativă la povidona iodată în cazurile în care nu se pot aplica derivați de iod. Este, de asemenea, utilizat pe scară largă la copii și la femeile însărcinate, deoarece în aceste grupuri se urmărește evitarea aplicării iodului.

Hipocloriți

Eficacitatea, costul redus și ușurința de fabricare fac din hipocloriți cei mai utilizați agenți de dezinfecție. Hipocloritul de sodiu este cel mai comun compus și este un dezinfectant ideal, deoarece este un oxidant puternic.

Hipocliții provoacă o mortalitate microbiană ridicată prin deteriorarea membranei exterioare a celulelor, ceea ce duce la pierderea controlului permeabilității. În plus acești compuși inhibă enzimele celulare și distrug ADN-ul. Sporii sunt rezistenți la acțiunea hipocloriților, deoarece stratul lor de suprafață nu este sensibil la oxidare, decât în cazul utilizării concentrațiilor ridicate și a unor perioade de contact prelungite, la temperaturi ridicate.

Tinctura de iod

Iodul este extrem de eficient și are un spectru larg de acțiune. Are o acțiune rapidă și, odată aplicat, își menține eficacitatea timp de câteva ore, ceea ce îl plasează printre cele mai bune antiseptice disponibile. Concentrația de tinctură disponibilă pe piață conține 2% iod metalic și 2,5% iodură de potasiu în 50% alcool. Această tinctură este utilizată pe pielea sănătoasă sau în cazul infecțiilor cutanate fungice și bacteriene. Aceeași concentrație într-o soluție apoasă poate fi utilizată pentru dezinfectarea rănilor.

2.     Rezistența la produsele de igienizare/dezinfectare

Rezistența la produsele de igienizare și dezinfectare a devenit o preocupare din ce în ce mai mare în ultimii ani. Această rezistență reprezintă o problemă semnificativă în mediile de îngrijire a sănătății, unde practicile de igienizare și dezinfectare sunt esențiale pentru prevenirea răspândirii infecțiilor. De asemenea, ea poate duce la transmiterea bacteriilor rezistente la antibiotice, ceea ce agravează și mai mult problema.

Această rezistență poate fi un fenomen natural sau poate fi dezvoltată în timp ca urmare a expunerii repetate la agenți de igienizare/dezinfectare. Rezistența microbiană naturală sau intrinsecă este rezistența pe care microorganismele o manifestă încă de la origine și este cauzată de propriile caracteristici. În cele mai multe cazuri această rezistență apare deoarece natura microorganismelor le face imune la anumite componente ale dezinfectanților.

Există și o rezistență microbiană dobândită. În acest caz microorganismele își dezvoltă imunitatea la biocide pe parcursul vieții lor (nu se nasc cu ea). Acesta ar fi cazul biofilmelor. Principala cauză a rezistenței la dezinfectanți este utilizarea excesivă și abuzivă a dezinfectanților. În unele cazuri spitalele se pot baza pe aceiași dezinfectanți pentru perioade lungi de timp, permițând bacteriilor să se adapteze și să dezvolte rezistență.

De fiecare dată când se utilizează un produs chimic pentru a eradica microorganismele există posibilitatea de a favoriza dezvoltarea rezistenței, deoarece nu toți microbii sunt exterminați. Chiar dacă procesul reduce populația cu 99,999%, acest lucru înseamnă că din 1.000.000 de microbi prezenți, 10 rămân în viață chiar dacă numărul lor a fost redus la ceea ce se poate considera ca fiind un nivel sigur. Este posibil ca dezinfectantul să nu fi acționat eficient asupra acestor 10 organisme sau poate că acestea au o imunitate naturală împotriva substanțelor chimice utilizate. În cazul în care acești 10 microbi sunt într-adevăr imuni, ei pot să se înmulțească pe suprafața respectivă.

Pentru a combate rezistența la dezinfectanți este important ca unitățile sanitare să evalueze în mod regulat eficiența produselor utilizate și să rotească utilizarea dezinfectanților, să urmeze metode adecvate de aplicare și să ia în considerare strategii alternative de dezinfecție. De asemenea, ar trebui să se pună accentul pe igiena corectă a mâinilor și pe practicile de control al infecțiilor pentru a reduce dependența de produsele de igienizare și dezinfectare și pentru a preveni dezvoltarea unei rezistențe suplimentare.

3.   Trenduri și noi metode de dezinfecție

În ultima vreme s-a acordat o atenție sporită dezinfectanților și procedurilor de dezinfectare din cauza pandemiei globale. Au apărut noi tendințe în acest domeniu, care vizează eliminarea eficientă a microorganismelor dăunătoare de pe diverse suprafețe și obiecte.

Pe măsură ce cercetările privind tehnicile de dezinfecție avansează, este de așteptat să apară în continuare tendințe mai inovatoare pentru a spori eficiența și confortul procedurilor de dezinfectare.

Panouri antibacteriene

Panourile antibacteriane cu autodezinfectare sunt utilizate pentru a preveni sau reduce dezvoltarea și răspândirea bacteriilor și a altor microorganisme pe suprafețe. Acești pereți sunt impregnați cu agenți antimicrobieni care eliberează în mod constant un nivel scăzut de dezinfectant, ucigând în mod eficient orice bacterie care intră în contact cu suprafața. Acest proces de dezinfecție continuă ajută la reducerea riscului de contaminare încrucișată și de transmitere a infecțiilor. Utilizarea panourilor antibacteriene poate fi benefică într-o gamă largă de medii, inclusiv în spitale, laboratoare, zone de prelucrare a alimentelor, unde menținerea unui mediu steril este crucială.

Pe lângă proprietățile lor antimicrobiene aceste panouri oferă, de asemenea, durabilitate și o curățare ușoară, ceea ce le face o alegere ideală pentru zonele care necesită decontaminare frecventă. Disponibilitatea pereților cu autodezinfectare nu numai că asigură un nivel mai ridicat de igienă, dar reduce și nevoia de curățare și dezinfectare manuală de rutină, economisind atât timp, cât și costuri.

Nanoacoperire antimicrobiană

Acoperirile nanometrice antimicrobiene revoluționează domeniul dezinfecției. Prin intermediul nanotehnologiei un strat subțire de material este aplicat pe suprafețe, împiedicând în mod eficient dezvoltarea și răspândirea microorganismelor dăunătoare. Nano-acoperirea oferă o soluție puternică împotriva bacteriilor, virusurilor și ciupercilor, deoarece utilizează nanoparticule care au proprietăți antimicrobiene. Aceste particule acționează prin întreruperea membranelor celulare și inhibarea căilor metabolice ale microorganismelor, ceea ce duce în cele din urmă la distrugerea acestora.

Spre deosebire de dezinfectanții tradiționali care pot fi șterși cu ușurință sau diluați în timp, nano-structurile asigură o protecție de lungă durată prin formarea unei legături puternice cu suprafața. Acestea sunt rezistente la uzură, la razele UV și la substanțele chimice de curățare dure, asigurând o dezinfecție prelungită și reducând nevoia de reaplicare frecventă.

Tehnologie cu plasmă rece

Tehnologia cu plasmă rece pentru dezinfecție este o abordare inovatoare care a luat amploare în diverse industrii, inclusiv în domeniul sănătății. Plasma rece este creată prin aplicarea unui câmp electric unui gaz, care ionizează moleculele de gaz și generează specii active din punct de vedere chimic. Această proprietate unică face ca plasma rece să fie un instrument eficient pentru uciderea agenților patogeni și a microorganismelor fără a afecta țesuturile sau suprafețele umane.

În domeniul sănătății tehnologia plasmei reci este utilizată pentru dezinfectarea instrumentelor medicale, a suprafețelor și chiar a aerului. În plus plasma rece poate ajunge chiar și în zonele greu accesibile, asigurând o decontaminare completă. Spre deosebire de metodele tradiționale de dezinfecție care implică substanțe chimice și căldură, tehnologia cu plasmă rece este ecologică și nu lasă reziduuri.

Dezinfectanți ecologici

Industria de dezinfectanți ecologici a înregistrat o creștere semnificativă în ultimii ani, odată cu creșterea preocupărilor legate de mediu și cu cererea crescută pentru produse mai sigure și mai prietenoase cu mediul.

Tendința principală în industrie este utilizarea de ingrediente naturale, precum uleiurile esențiale, acidul citric, peroxidul de hidrogen și alte compuși bio. Aceste ingrediente sunt considerate mai sigure pentru mediu și pentru sănătatea umană decât substanțele chimice sintetice.

Companiile dezvoltă metode inovatoare de aplicare a dezinfectanților ecologici, cum ar fi pulverizatoarele fără aerosoli, sistemele de nebulizare cu consum redus de apă sau soluțiile concentrate care pot fi diluate la locul de utilizare.

Concluzii

În ultimii ani au apărut mai multe tendințe noi în ceea ce privește dezinfectanții și procedurile de dezinfectare. O tendință proeminentă în industria dezinfectanților este introducerea de noi tipuri de dezinfectanți. Dezinfectanții tradiționali conțineau adesea substanțe chimice dure care prezentau riscuri pentru sănătate și potențiale pericole pentru mediu. Consumatorii s-au orientat către utilizarea unor alternative eco-friendly și sigure. De exemplu, dezinfectanții pe bază de peroxid de hidrogen au câștigat popularitate datorită eficacității lor în uciderea germenilor, fiind în același timp ecologici și siguri pentru utilizare.

O altă tendință semnificativă în industria dezinfectanților este dezvoltarea de noi tehnologii de dezinfecție. Odată cu progresele din domeniul științei și al ingineriei, au fost create instrumente și dispozitive inovatoare pentru a susține o dezinfecție eficientă și completă. De exemplu, pulverizatoarele electrostatice au câștigat popularitate datorită capacității lor de a aplica dezinfectanții într-o ceață încărcată electrostatic, asigurând o acoperire completă a suprafețelor și a zonelor greu accesibile.

Dispozitivele cu lumină ultravioletă (UV) au apărut, de asemenea, ca o metodă populară de dezinfecție, deoarece pot ucide rapid și eficient germenii prin deteriorarea ADN-ului acestora. Aceste noi tehnologii oferă capacități îmbunătățite de dezinfecție, permițând utilizatorilor să obțină niveluri mai ridicate de curățenie și igienă.