Rujeola în România 2026: suntem epicentrul european al unei boli care putea fi eradicată
Cu peste 35.000 de cazuri între 2023 și 2025, 30 de decese și o rată de vaccinare la jumătate față de ținta OMS, România a traversat cel mai sever episod epidemic de rujeolă din ultimele decenii. Deși numărul de cazuri a scăzut semnificativ în 2025, lacunele de imunitate acumulate mențin riscul la un nivel îngrijorător. Ce trebuie să știe fiecare cetățean și fiecare profesionist din domeniul sănătății.
|
35.736 cazuri confirmate în România (ian. 2023 – dec. 2025) |
85% din totalul cazurilor UE provin din România (feb. 2024 – ian. 2025) |
|
30 decese înregistrate în aceeași perioadă, majoritar copii |
47,4% rata de vaccinare ROR (prima doză) față de ținta de 95% |
Contextul actual — Aprilie 2026
Datele preliminare pentru 2025 indică o reducere cu aproximativ 75% a numărului de cazuri față de vârful înregistrat în 2024 — o evoluție pozitivă, reflectând parțial efectul campaniilor de vaccinare recuperatorie și al măsurilor de control al focarelor. Cu toate acestea, specialiștii în sănătate publică avertizează că o scădere a incidenței nu echivalează cu eliminarea riscului epidemic.
Principala preocupare în prezent o reprezintă lacunele de imunitate — cohortele de copii care au rămas nevaccinați sau incomplet vaccinați în anii precedenți, ca urmare a perturbărilor din perioada pandemiei COVID-19, a dezinformării și a accesului dificil la servicii medicale în mediul rural. Acești copii, acum mai mari, formează o masă susceptibilă suficient de mare pentru a susține un nou val epidemic dacă transmiterea virală se intensifică.
|
|
O reducere a cazurilor nu înseamnă că suntem în siguranță — înseamnă că avem o fereastră de oportunitate. Prioritatea imediată este recuperarea vaccinărilor restante, înainte ca acumularea de persoane susceptibile să creeze condițiile unui nou episod epidemic. |
Ce este rujeola și de ce este atât de periculoasă
Rujeola (pojarul) este o boală virală acută cauzată de virusul rujeolic din familia Paramyxoviridae. Deși este adesea percepută drept o boală banală a copilăriei, datele epidemiologice actuale demonstrează că această percepție este profund greșită și, în unele cazuri, fatală.
Indicele de bază de reproducere (R₀)
Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli cunoscute: fiecare persoană infectată poate transmite virusul la 12–18 persoane neimunizate (față de 2–3 în cazul gripei sezoniere sau 1,5–3,5 pentru COVID-19 varianta originală). Pragul de imunitate de grup necesită o acoperire vaccinală de cel puțin 95%.
Complicații severe
|
Complicații documentate clinic – Pneumonie: Cea mai frecventă cauză de deces la copiii sub 5 ani. Apare la 1–6% din cazuri. – Encefalită acută: Inflamație cerebrală, cu risc de sechele neurologice permanente. Incidență: ~1/1.000 cazuri. – Panencefalita sclerozantă subacută (PESS): Complicație rară, dar invariabil fatală, care apare la ani sau decenii după infecție. Risc de 1–2/10.000 cazuri, mai mare la copiii infectați sub 2 ani. – Imunosupresia post-rujeolică: Virusul rujeolic distruge o parte din memoria imunologică dobândită anterior (fenomen denumit 'amnezie imunologică'), crescând vulnerabilitatea la alte infecții timp de 2–3 ani. – Keratita și orbirea: Complicație frecventă în țările cu deficit de vitamina A. – Naștere prematură și avort spontan la gravide infectate. |
Epidemiologia rujeolei în România (2023–2025)
Între februarie 2024 și ianuarie 2025, România a raportat 27.568 de cazuri de rujeolă — reprezentând 85% din totalul înregistrat în întreaga Uniune Europeană. Italia s-a clasat pe locul secund, la mare distanță, cu 1.097 de cazuri. În 2024, OMS și UNICEF au raportat 127.350 de cazuri de rujeolă în Regiunea Europeană — cel mai ridicat număr din 1997 — iar România a contribuit cu 30.692 dintre acestea.
|
|
Conform concluziilor Comisiei Regionale de Verificare a Eliminării Rujeolei (OMS, septembrie 2025), România se numără printre cele 13 țări europene cu transmitere endemică a rujeolei — ceea ce înseamnă că boala circulă continuu în populație, fără întrerupere. |
Județul Argeș înregistrează cea mai mică acoperire vaccinală din țară: 23,7%. Alte județe cu valori alarmante includ Arad (31%), Satu Mare (40%), Suceava și Neamț (44–46%). Cele 30 de decese înregistrate între 2023 și 2025 au afectat copii din București, Brașov, Giurgiu, Argeș, Iași, Suceava, Satu Mare și alte județe.
|
Date acoperire vaccinală ROR (prima doză) — sursa: INSP, 31.12.2025 – Media națională: 47,4% (față de ținta OMS de 95%) – Cel mai mic județ — Argeș: 23,7% – Cel mai bun județ — Bihor: 73,8% (tot sub pragul OMS) – Niciun județ din România nu a atins ținta de imunitate de grup de 95% |
Cum se transmite virusul rujeolic
Înțelegerea modului de transmitere este esențială atât pentru populație, cât și pentru profesioniștii care gestionează spații colective.
|
Căi de transmitere și supraviețuire în mediu – Calea aerogenă (principală): Virusul se răspândește prin picături respiratorii eliminate la tuse, strănut sau vorbire. Este o transmitere prin aer — nu este nevoie de contact direct cu persoana bolnavă. – Supraviețuire în aer: Virusul rămâne activ în aerul dintr-o încăpere până la 2 ore după ce persoana bolnavă a părăsit spațiul. O sală de clasă neventilată poate rămâne contaminată ore întregi. – Contact indirect cu suprafețe: Picăturile infectate se depun pe suprafețe (bănci, mânere, jucării, material didactic), unde pot rămâne active câteva ore. – Perioada de contagiozitate: O persoană este contagioasă timp de 4 zile înainte și 4 zile după apariția erupției cutanate — adesea înainte ca boala să fie diagnosticată. |
Rolul igienei și dezinfecției în prevenție
Este important să fie clar: vaccinarea rămâne singura metodă cu adevărat eficientă de prevenire a rujeolei. Dezinfecția nu înlocuiește vaccinul și nu protejează împotriva transmiterii aerogene — principala cale de răspândire. Cu toate acestea, igiena și dezinfecția suprafețelor reprezintă o componentă esențială a unui protocol complet de prevenție în colectivități, în special în focare active.
|
IGIENA în colectivități (școli, grădinițe, cabinete medicale) – Ventilație: Aerisirea frecventă a spațiilor este prima și cea mai importantă măsură de decontaminare în bolile cu transmitere aeriană, conform normativelor Ministerului Sănătății (Ordin 185/2003). – Dezinfecția suprafețelor de contact frecvent: Bănci, mânere de uși, întrerupătoare, balustrade, clanțe — de cel puțin două ori pe zi cu produse cu spectru virulicid avizat. – Igienizarea mâinilor: Spălatul pe mâini cu apă și săpun minimum 20 de secunde și utilizarea dezinfectanților după contactul cu suprafețe comune. – Izolarea cazurilor: Copiii sau adulții cu simptome compatibile nu trebuie să frecventeze colectivitatea până la 4 zile după dispariția erupției cutanate. – Materiale și jucării: În creșe și grădinițe, jucăriile și materialele utilizate în comun trebuie dezinfectate zilnic cu produse avizate, compatibile cu materialul din care sunt confecționate. |
|
|
Pentru profesioniști: Dezinfectanții utilizați trebuie să fie avizați de Ministerul Sănătății și să aibă activitate virucidă demonstrată împotriva virusurilor încapsulate (precum cele din familia Paramyxoviridae). |
Vaccinarea — singura soluție reală
Vaccinul ROR (Rujeolă-Oreion-Rubeolă) este inclus în Programul Național de Vaccinare și se administrează gratuit prin medicul de familie. Schema standard prevede prima doză la vârsta de 12 luni și rapelul la 5 ani. Eficacitatea vaccinului după schema completă (două doze) este de aproximativ 99%.
|
Categorii cu risc crescut – Copii nevaccinați sau vaccinați incomplet – Sugari sub 12 luni (neeligibili încă) – Gravide nevaccinate – Adulți tineri fără imunitate – Persoane imunocompromise |
|
Cauze ale scăderii vaccinării – Dezinformare pe rețele sociale – Birocrație excesivă în sistemul medical – Lipsa accesului în mediul rural – Desființarea vaccinării în școli – Scădere post-pandemie |
România a atins în trecut o rată de vaccinare de 98% — la începutul anilor 2000. Revenirea la aceste valori este posibilă, dar necesită efort coordonat: simplificarea accesului la vaccinare, reintroducerea campaniilor în școli, educație medicală corectă și combaterea activă a dezinformării.
|
|
Mesaj pentru părinți: Dacă nu ești sigur că tu sau copilul tău sunteți vaccinați complet împotriva rujeolei, contactează medicul de familie. O singură consultație poate preveni o boală cu complicații grave și, în cazuri rare, fatale. Vaccinul ROR este sigur, eficient și gratuit. |
Acest articol a fost elaborat cu scopul de a informa populația generală și profesioniștii din domeniu. Informațiile privind dezinfecția sunt cu caracter general — pentru protocoale specifice unității dvs., consultați normativele Ministerului Sănătății și specificațiile producătorilor de produse avizate.
Surse:
INSP — Situația rujeolei în România (31.12.2025)
ECDC — Measles surveillance data 2024–2025
OMS & UNICEF — European Region measles report 2024
Salvați Copiii România — Raport acoperire vaccinală 2025
Ordin MS nr. 185/2003 — Norme tehnice dezinfecție unități sanitare
Sursă foto:
Freepik
AI (Gemini)
