Schimbările de temperatură, umiditatea, diverșii alergeni din aer și un sistem imunitar slăbit după perioada rece pot favoriza apariția bolilor specifice primăverii. Despre cele mai frecvente afecțiuni care apar în lunile de primăvară și cum le putem preveni aflați din acest articol.

Alergiile

Primăvara este anotimpul renașterii, când natura ne bucură cu explozia de culori și parfumuri îmbietoare. Cu toate astea, pentru cei care suferă de alergii sezoniere, cum este cea la polen, tabloul acesta nu este mereu unul perfect. Rinita alergică și conjunctivita alergică sunt două dintre cele mai frecvente afecțiuni întâlnite primăvara. Crizele de astm sunt și ele agravate.

Alergenii din exterior pot fi evitați prin schimbarea momentului din zi când doriți să ieșiți la plimbare. Polenul de la anumiți copaci (mesteacăn, salcie, plop, arin, alun) sau flori, praful, mucegaiul apărut în urma ploilor sunt factori declanșatori ai alergiilor. (Watson, 2023) Pentru persoanele sănătoase, polenul este inofensiv, dar pentru cei alergici, sistemul imunitar îl tratează ca pe un corp străin, producând cantități mari de anticorpi. Astfel, se eliberează histamina, răspunzătoare de simptomele alergice precum mâncărimea și curgerea ochilor și a nasului, înfundarea acestuia, roșeața ochilor, strănutul în salve, tusea, dificultăți de respirație. (***, 2023)

Praful, acarienii, părul de la animale, polenul și alți alergeni ce se găsesc în locuințe pe mobilă, covoare, perdele, draperii, așternuturi și alte suprafețe contribuie la apariția problemelor respiratorii, dar și a alergiilor de tip dermatite de contact. Primăvara este anotimpul potrivit pentru a-i oferi casei un aer proaspăt. Asigurați-vă că textilele, podelele și praful sunt curățate regulat, insistând cu precădere în baie, locul prielnic pentru dezvoltarea mucegaiului, din cauza umidității crescute.

În interior este recomandat să folosim aerul condiționat pentru a împiedica polenul să intre în locuință sau chiar un purificator de aer. Pentru a nu înrăutăți lucrurile, filtrele trebuie curățate și înlocuite regulat. (***, 2019) Pentru acest lucru, puteți folosi Klinall AC – Dezinfectant aparat aer condiționat, cu efect în 5 minute. Previne apariția factorilor alergenici și mirosurile neplăcute cauzate de virusuri, bacterii sau fungi.

Virozele respiratorii

Rinovirusurile, adenovirusurile, Virusul respirator sincițial, virusurile gripale și paragripale și coronavirusurile sunt răspunzătoare de unele dintre cele mai frecvente afecțiuni care apar primăvara și în special la copii. Simptome precum ochi roșii și iritați, nas înfundat, dureri în gât și de cap, dureri musculare, strănut, oboseală, tuse, frisoane și febră sunt reprezentative pentru infecțiile virale. (Kesson, 2007)  Pot să apară inclusiv simptome digestive precum diaree, greață sau dureri de stomac.

Una dintre cele mai bune metode de prevenție, pe lângă vaccinarea împotriva anumitor virusuri, este respectarea normelor de igienă. Spălarea și dezinfectarea mâinilor și a suprafețelor frecvent atinse de persoane bolnave, purtarea măștii, dar și evitarea aglomerației sunt metode eficiente de prevenție.

Conjunctivita

Este o inflamație a conjunctivei, membrana transparentă care acoperă partea albă a ochiului și poate fi provocată de bacterii (Staphylococcus aureus, Haemophilus influenzae), virusuri (Adenovirus, Herpes simplex), fungi (Candida albicans) sau alergeni (polen, praf, păr de animale, cosmetice, parfumuri). Dintre acestea, conjunctivitele bacteriene și virale sunt cele mai contagioase.

Cele mai des întâlnite simptome sunt, în funcție și de tipul de infecție: roșeață și mâncărime a ochilor, lăcrimare excesivă, senzație de arsură, de corp străin în ochi sau “nisip în ochi”, vedere încețoșată, secreții oculare abundente (galbene sau verzi), lipirea pleoapelor, sensibilitate la lumină. (***, 2024)

Cel mai bun mod de prevenire a infectării este respectarea normelor de igienă (spălarea regulată a mâinilor) și evitarea atingerii ochilor cu mâinile murdare. De asemenea, este importantă curățarea și dezinfectarea periodică a obiectelor personale, fără a le împărți cu alții.

Boala gură-mână-picior și Boala obrajilor pălmuiți (eritemul infecțios – a 5-a boală a copilăriei)

Sunt frecvente în rândul copiilor de vârstă școlară sau mai mici, fiind cauzate de virusuri (în special virusurile Coxsackie A16 și Enterovirus 71 în cazul bolii gură-mână-picior și Parvovirusul B19 în cazul eritemului infecțios). Focarele apar de obicei la sfârșitul iernii și la începutul primăverii.

În cazul bolii gură-mână-picior virusul se transmite prin tuse, strănut, contactul direct sau indirect cu fecale infectate, atingerea obiectelor contaminate sau contactul direct cu o persoană infectată. Se transmite foarte ușor, mai ales în colectivități, de la copil la copil. Se caracterizează prin vezicule roșii dureroase în interiorul gurii cu durere în gât, erupții pe mâini și pe tălpi, durere de cap, febră, stare de iritabilitate, salivare excesivă. (***, 2022)

În cazul eritemului infecțios virusul se transmite prin sânge și prin fluide (tuse și strănut). Simptomele sunt de obicei ușoare, asemănătoare unei răceli: secreții nazale, nas înfundat, dureri de cap și de corp, oboseală, febră ușoară. După 3-4 zile, apare și erupția cutanată roșu aprins pe obraji (în momentul acesta copiii nu mai sunt contagioși) iar apoi pe brațe, trunchi, picioare și fese. (***, 2023)

Singura metodă de prevenție este respectarea regulilor de igienă. Este foarte importantă spălarea frecventă a mâinilor, mai ales înainte de masă și după ce au fost atinse obiecte contaminate. Când nu există această posibilitate, sunt utile produsele dezinfectante pentru mâini. Dezinfectați zonele frecvent atinse și evitați pe cât se poate spațiile aglomerate. Persoanele infectate trebuie să fie izolate la domiciliu.

Varicela

Este cunoscută și sub denumirea de “vărsat de vânt” și este o infecție provocată de Virusul varicelo-zosterian, responsabil și de apariția la adulți a Zonei Zoster. Se manifestă printr-o erupție cutanată (cu prurit) care apare mai întâi pe piept, spate și față, răspândindu-se ulterior pe întregul corp, provocând multe vezicule. De asemenea, febra, pierderea apetitului, durerea de cap și oboseala sunt simptome prezente. (***, 2023)

Apare pe tot parcursul anului, dar în special iarna și primăvara, fiind foarte contagioasă iar copiii sunt mult mai afectați (având sistemul imunitar slab dezvoltat). Se transmite prin contact direct, tuse sau strănut iar cea mai bună metodă de prevenție este vaccinarea. (*** I. , 2014). Pentru persoanele care au o contradicție în efectuarea acesteia, singurele metode de prevenție rămân respectararea normelor de igienă și evitarea colectivităților.

Tulburările digestive

Primăvara, afecțiunile gastrice (gastrita și ulcerul) sunt mult mai frecvente din cauza schimbării alimentației și creșterii consumului de crudități, ceea ce duce la creșterea secreției gastrice. Netrată la timp, gastrita evoluează către ulcer.

Gastrita este caracterizată prin inflamația mucoasei stomacului. Ulcerul gastric este o leziune profundă care apare la nivelul stomacului din cauza erodării mucoasei de către acidul gastric. O altă cauză de apariție a acestor două afecțiuni o reprezintă infecția cu Helicobacter pylori.

Simptomatologia comună constă în: dureri și arsuri stomacale (mai intense în cazul ulcerului), eructații, balonare, pierderea în greutate, anemie, greață și chiar vărsături. Complicațiile ulcerului pot duce inclusiv la perforarea stomacului. (***, 2019)

Modul de transmitere a bacteriei Helicobacter pylori nu este pe deplin cunoscut. Aceasta poate fi transmisă de la persoană la persoană (rutele oral-orală , gastro-orală sau fecal-orală), dar și prin consumul alimentelor (în special legume crude) și a apei contaminate. De aceea, respectarea normelor de igienă este foarte importantă. (Brown, 2000)

Metodele de prevenție ramân respectarea normelor de igienă și evitarea consumului alimentelor crude și a apei posibil contaminată. Dezinfectanții pe bază de acid peracetic și glutaraldehidă s-au dovedit a fi utili în distrugerea bacteriei Helicobacter pylori (Sakudo, Miyagi, Horikawa, Yamashiro, & Misawa, 2018).

De asemenea, dacă alimentele sunt depozitate necorespunzător într-o casă murdară, pot provoca toxiinfecții alimentare, cu simptome precum dureri abdominale, greață, vomă, diaree și stare generală de rău. Pot fi provocate de virusuri (Norovirus, Rotavirus), bacterii (E. coli, Salmonella, Schigella) spori bacterieni (tipuri de Clostridium sau Bacillus) sau paraziți. (Fletcher, 2023) Acestea pot fi prevenite prin adoptarea unor măsuri de igienă: spălarea frecventă a mâinilor, spălarea corectă a alimentelor și dezinfectarea suprafețelor.

Afecțiuni apărute în urma mușcăturii de căpușă

Odată cu sosirea primăverii, când temperaturile cresc, căpușele devin active. În țara noastră au fost identificate mai multe specii, cea mai frecvent întâlnită fiind Ixodes ricinus (căpușa de căprioară) (***, 2018). După țânțari, acestea sunt cele care pot transmite diverși agenți patogeni ce pot provoca boli infecțioase periculoase: boala Lyme, encefalita de căpușe (o infecție gravă a creierului și a măduvei spinării), babesioza, ehrlichioza granulocitară umană și rickettsioza.

Printre simptomele care apar în urma mușcăturii de căpușă se regăsesc: febră, dureri de cap și musculare, senzație de oboseală, erupții la nivelul pielii iar în anumite cazuri pot apărea inclusiv amețeli, dureri ale articulațiilor, dureri abdominale, greață sau simptome neurologice. (***, 2021)

Pentru a vă proteja de mușcăturile de căpușe atunci când alegeți să ieșiți în natură trebuie să respectați anumite reguli. Evitați locurile cu iarbă deasă și înaltă, îmbrăcați-vă corespunzător (haine deschise la culoare, care acoperă pielea) și folosiți un repelent cu DEET sau pe bază de uleiuri naturale, cum este Klintensiv Klinodiol spray țânțari și căpușe. O altă variantă utilă de prevenție este vaccinarea.

De asemena, puteți folosi un insecticid pentru combaterea căpușelor, cum ar fi Aptanex forte (care este eficient și împotriva gândacilor, puricilor, ploșnițelor, muștelor, furnicilor, păianjenilor și a altor insecte zburătoare și târătoare).

Astenia de primăvară

Apare la trecerea de la sezonul de iarnă la cel de primăvară. Nivelul de melatonină crește pe perioada iernii, când organismul se adaptează la un mediu mai întunecat și mai rece. Când zilele devin mai lungi și temperaturile cresc, are loc o perturbare a ritmului circadian al organismului din cauza dereglării nivelului de melatonină, ceea ce duce la apariția asteniei. Aceasta este caracterizată prin oboseală generală, slăbiciune, apetit scăzut, tristețe, uneori chiar iritabilitate, anxietate, lipsă de concentrare și dificultate de a adormi. Un nivel redus de stres și o dietă echilibrată pot ameliora aceste simptome. (***, 2023)

Conform unui studiu de 9 ani pe 60 de femei, publicat în „Personality and Social Psychology Bulletin” (Saxbe & Repetti, 2010), s-a demonstrat o legătură între dezordine și un nivel ridicat de cortizol (hormonul stresului), ceea ce poate duce la oboseală, anxietate și depresie. Când ne aflăm într-un mediu aglomerat, neîngrijit, nivelul de stres crește și avem tendința de a consuma alimente nesănătoase. Dacă locuința este curată și organizată, nivelul de stres este mai mic și prin urmare ne putem concentra pe o dietă mai sănătoasă.

Pentru a vă bucura de o primăvară lipsită de griji, încercați să respectați sfaturile menționate în articol legate de prevenția unora dintre cele mai frecvente afecțiuni ale acestui anotimp. Klintensiv vine în ajutorul dumneavoastră cu un portofoliu menit să vă ajute în acest sens.

Foto: shutterstock.com

Bibliografie

***. (2018). Preluat de pe https://ce-ne-inteapa.ro/: https://ce-ne-inteapa.ro/harti

***. (2019). Preluat de pe https://www.bumrungrad.com/: https://www.bumrungrad.com/en/health-blog/june-2019/gastritis-and-peptic-ulcer-disease

***. (2019). Preluat de pe https://www.jaxallergy.com/: https://www.jaxallergy.com/being-proactive-spring-allergies/

***. (2021). Preluat de pe cdc.gov: https://www.cdc.gov/ticks/index.html

***. (2022). Preluat de pe https://www.mayoclinic.org: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/hand-foot-and-mouth-disease/symptoms-causes/syc-20353035

***. (2023). Preluat de pe https://www.vitaeinternational.com/: https://www.vitaeinternational.com/spring-asthenia-symptoms-causes-and-solutions-to-fight-it/

***. (2023). Preluat de pe https://my.clevelandclinic.org: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15774-fifth-disease

***. (2023). Preluat de pe https://my.clevelandclinic.org: https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/4017-chickenpox

***. (2023). American Academy of Allergy Asthma & Immunology. Preluat de pe https://www.aaaai.org/: https://www.aaaai.org/tools-for-the-public/conditions-library/allergies/outdoor-allergens-ttr

***. (2024). Preluat de pe https://www.mayoclinic.org/: https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pink-eye/symptoms-causes/syc-20376355

***, I. (2014). Preluat de pe National Library of Medicine: https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK279621/

Brown, L. (2000). Helicobacter pylori: Epidemiology and routes of transmission. Epidemiologic Reviews, 283-297.

Fletcher, J. (2023). (S. Saurabah, Editor) Preluat de pe https://www.medicalnewstoday.com: https://www.medicalnewstoday.com/articles/gastrointestinal-infection#symptoms

Kesson, A. M. (2007). Respiratory virus infections. Paediatric Respiratory Reviews . Preluat de pe https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7106180/

Sakudo, A., Miyagi, H., Horikawa, T., Yamashiro, R., & Misawa, T. (2018). Treatment of Helicobacter pylori with dielectric barrier discharge plasma causes UV induced damage to genomic DNA leading to cell death. Chemosphere, 366-372.

Saxbe, D., & Repetti, R. (2010). Neural Evidence for Distracter Suppression during Visual Search in Real-World Scenes. The Journal of Neuroscience. Preluat de pe https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/19934011/

Watson, S. (2023). (B. Nazario, MD, Editor) Preluat de pe https://www.webmd.com: https://www.webmd.com/allergies/spring-allergies