Dezinfectanții chimici folosiți în spitale au rolul de a ucide bacteriile, ciupercile și contaminanții, însă aceleași substanțe cauzează și alte probleme. Din acest motiv, este întotdeauna necesară citirea etichetelor de pe produse, astfel încât să se utilizeze produsul biocid potrivit.  

În toate unitățile sanitare sunt folosite diverse substanțe chimice pentru a dezinfecta suprafețele sau mâinile. Unele dintre aceste substanțe chimice sunt mai eficiente împotriva bacteriilor, germenilor și sporilor decât altele, iar altele sunt mai puțin eficiente. Alegerea produsului biocid potrivit necesită înțelegerea modului în care funcționează, a avantajelor și dezavantajelor diferitelor tipuri de dezinfectanți chimici utilizați în spitale.

Cuprins

1. Sterilizare și dezinfectanți de nivel înalt
2. Dezinfectanți de nivel intermediar
3. Dezinfectanți de nivel scăzut
4. Factori de luat în considerare la alegerea dezinfectantului potrivit

1. Sterilizare și dezinfectanți de nivel înalt

Curățarea profesională a spațiilor medicale folosind dezinfectanți și produse de înaltă calitate poate ajuta la reducerea riscului de infecții asociate asistenței medicale, care includ infecții asociate cu utilizarea dispozitivelor medicale contaminate, cum ar fi seringi, catetere și ventilatoare. Unele dintre tipurile comune de probleme includ infecțiile de sânge, infecțiile tractului urinar și pneumonia.

Pentru curățarea centrului medical trebuie utilizate produse de tip biocid eficiente împotriva unei varietăți de bacterii, spori, germeni, viruși și microbi. Acest lucru este crucial pentru reducerea pericolelor pentru sănătate și pentru a asigura îndepărtarea corectă și completă a germenilor dintr-o unitate.

Produsele pe bază de formaldehidă

Formaldehida – disponibilă în principal sub formă de soluție pe bază de apă numită formalină, care conține 37% formaldehidă în greutate – este utilizată ca dezinfectant și sterilizant de nivel înalt. Formaldehida își exercită efectele bactericide, tuberculocide, fungicide, virucide și sporicide în stare apoasă, precum și în combinație cu aburul la temperaturi scăzute.

Formaldehida a fost utilizată în mod tradițional pentru sterilizarea echipamentelor, cum ar fi instrumentele chirurgicale și hemodializatoarele, în combinație cu alcooli. Paraformaldehida, un polimer solid al formaldehidei, este utilizată în combinație cu aburul la temperaturi scăzute pentru dezinfectarea echipamentelor medicale sensibile la căldură.

Pericolele de expunere și potențialele efecte cancerigene ale formaldehidei au limitat recent utilizarea acesteia în domeniul sănătății. Cu toate acestea, aldehidele de generație următoare, cum ar fi glutaraldehida și o-ftalaldehida, cu o activitate sporicidă mai bună, cu un debut de acțiune mai rapid și cu efecte de expunere mai reduse, au înlocuit formaldehida în manualele de dezinfecție ale majorității unităților sanitare.

Glutaraldehida

Glutaraldehida este o dialdehidă saturată utilizată pe scară largă ca sterilizant puternic și dezinfectant de nivel înalt. Spectrul său larg, care acoperă activitatea bactericidă, sporicidă, fungicidă și virucidă, o face un produs biocid ideal pentru dezinfecția și sterilizarea la temperaturi scăzute a echipamentelor critice și semicritice, cum ar fi endoscoapele, dializatoarele și instrumentele chirurgicale.

Glutaraldehida este, de asemenea, micobactericidă, iar formulările de glutaraldehidă cu fenoli și alcooli au o durată de utilizare mai bună, păstrând în același timp o activitate microbicidă excelentă. Expunerea la glutaraldehidă trebuie monitorizată pentru a asigura un mediu de lucru sigur. Expunerea acută sau cronică, care are ca rezultat iritarea pielii, iritarea mucoaselor și simptome pulmonare multiple, cum ar fi astmul profesional și rinita alergică, au fost raportate la lucrătorii din domeniul sănătății.

Ortoftalaldehida

De la introducerea sa în 1999, ortoftalaldehida a fost acceptată ca o alternativă mai bună și mai sigură la glutaraldehidă în majoritatea unităților sanitare. Substanța are o activitate microbiocidă excelentă și o activitate micobactericidă superioară în comparație cu glutaraldehida. În plus,  acest produs biocid are o activitate bactericidă și sporicidă puternică. La fel ca glutaraldehida, interacționează cu aminoacizii, proteinele și microorganismele.

Ortoftalaldehida are multe avantaje față de glutaraldehidă, cum ar fi o stabilitate îmbunătățită la diferite intervale de pH, un risc mai mic de expunere prin inhalare și o gamă mai largă de compatibilitate cu materialele, deși costă de aproape trei ori mai mult. Dar, având în vedere costul sistemelor sofisticate de ventilație necesare pentru a minimiza riscurile respiratorii legate de utilizarea glutaraldehidei, ortoftalaldehida este mai avantajoasă din perspectiva raportului calitate/preț.

Peroxidul de hidrogen

Soluțiile dezinfectante care conțin peroxid de hidrogen de 7,5 % sunt aprobate pentru sterilizare și dezinfecție de nivel înalt în mediile de asistență medicală. Proprietățile sale bune, cu spectru larg de acțiune bactericidă, virucidă, sporicidă și fungicidă, combinate cu stabilitatea sa excelentă și caracteristicile ecologice, au făcut din peroxidul de hidrogen dezinfectantul preferat pentru echipamentele semicritice și necritice. În același timp, acest produs biocid este un dezinfectant ideal pentru suprafețe.

În ciuda faptului că nu sunt listate ca fiind compatibile cu echipamentele de către toți producătorii de endoscoape, soluțiile dezinfectante pe bază de peroxid de hidrogen sunt în continuare considerate alternative ideale pentru alți sterilizanți toxici, cum ar fi dezinfectanții pe bază de oxid de etilenă și aldehide.

Acid peracetic

O altă alternativă emergentă la sterilizatorii pe bază de oxid de etilenă și aldehide este acidul peracetic. Soluțiile pe bază de acid peractic sunt considerate a fi un dezinfectant mai puternic decât peroxidul de hidrogen. Sunt sporicide, bactericide, virucide și fungicide la concentrații mici și, foarte important, sunt ecologice. Acestea au înlocuit dezinfectanții tradiționali pentru dispozitive medicale, endoscoape și hemodializatoare.

Soluțiile pe bază de acid peracetic sunt utilizate, de asemenea, ca un sterilizant al suprafețelor din mediul înconjurător și se comportă în mod similar cu alți agenți oxidanți. Din acest motiv, ele perturbă permeabilitatea peretelui celular și oxidând legăturile sulfhidrilice și sulfuroase din proteine, enzime și alți metaboliți.

2. Dezinfectanți de nivel intermediar

Hipoclorit de sodiu

Agenții care eliberează clor,, cea mai populară soluție de hipoclorit de sodiu, sunt utilizați pe scară largă pentru dezinfectarea suprafețelor dure. Hipocloritul de sodiu este eficient pentru dezinfectarea suprafețelor contaminate cu virusul imunodeficienței umane sau virusul hepatitei B.

De asemenea, hipocloritul de sodiu a fost desemnat ca fiind cel mai bun mijloc de apărare împotriva infecțiilor cu Clostridium difficile dobândite în spital și în comunitate. Cu un spectru larg de activitate antimicrobiană, hipocloritul de sodiu este ieftin și are o toxicitate scăzută.

Clorul, ca și alte produse de tip biocid, este foarte activ și distruge activitatea celulară a proteinelor. S-a demonstrat că acidul hipocloros, fracțiunea activă, are efecte nocive asupra ADN-ului bacterian prin formarea de derivați clorurați ai bazelor nucleotidice. Concentrațiile ridicate de hipoclorit de sodiu prezintă niveluri semnificative de activitate sporicidă și virucidă.

Iodofori

Iodoforii, complecși de iod și un agent solubilizant sau un suport, sunt utilizați ca antiseptici și dezinfectanți de suprafață. Iodul are proprietăți bactericide, fungicide, tuberculocide, virucide și sporicide, în timp ce proprietățile sale antiseptice sunt bine cunoscute.

Iodoforii, cum ar fi povidona iodată și poloxamerul iodat, sunt mult mai stabili, au mai puține caracteristici iritante și exercită o acțiune microbicidă mai bună decât soluțiile apoase de iod. 

3. Dezinfectanți de nivel scăzut

Dezinfectanții de nivel scăzut sunt una dintre cele mai comune metode de curățare și dezinfectare a suprafețelor. Aceste substanțe de tip biocid pot distruge majoritatea bacteriilor, unele ciuperci și unii viruși într-o anumită perioadă de timp (mai puțin de zece minute).

Alcool

Alcoolii au proprietăți bactericide rapide, pe lângă cele fungicide și virucide, dar nu ucid sporii de bacterii, nefiind deci un produs biocid. Concentrația adecvată pentru activitatea antibacteriană a alcoolilor este cuprinsă între 60 și 90 la sută, iar dacă se diluează pentru a ajunge la concentrația de 50% și mai puțin, eficacitatea sa scade.

Alcoolul metilic (metanol) are cel mai slab efect antibacterian dintre alcooli și, prin urmare, este rar utilizat în centrele de sănătate și spitale. Alcoolul etilic este un virucid puternic în concentrații de 60 până la 80 la sută. Astfel, el dezactivează toți virușii lipofili (iubitori de grăsimi), cum ar fi virusul gripal și mulți viruși hidrofili (cum ar fi adenovirusul, enterovirusul, rinovirusul și rotavirusul), dar nu afectează virusul hepatitei A sau virusul poliomielitei. 

Alcoolul izopropilic nu este activ împotriva virușilor fără înveliș lipidic, dar este pe deplin activ împotriva virușilor cu înveliș lipidic. Studiile au arătat, de asemenea, capacitatea alcoolului etilic și izopropilic de a dezactiva virusul hepatitei B (Sursa).

Alcoolii sunt utilizați în mod eficient pentru dezinfectarea termometrelor orale și anale, dar nu sunt recomandați pentru sterilizarea materialelor medicale și chirurgicale, deoarece nu pot pătrunde în substanțele bogate în proteine. Multe infecții fatale apar după intervenții chirurgicale atunci când alcoolii au fost utilizați pentru sterilizarea instrumentelor chirurgicale contaminate cu spori bacterieni.

Fenoli

Dezinfectanții fenolici distrug membranele celulare ale microorganismelor. Aceștia au efecte bactericide, fungicide și virucide, dar sunt ineficienți împotriva unor bacterii precum Clostridium difficile. Datorită ratei de eficacitate a fenolilor, aceștia sunt utilizați pentru dezinfectarea echipamentelor și a camerelor de tratament cu sensibilitate scăzută.

Compuși cuaternari de amoniu

Compușii cuaternari de amoniu sunt utilizați în diverse scopuri clinice, cum ar fi dezinfecția preoperatorie și a dispozitivelor insensibile, precum și curățarea suprafețelor și eliminarea mirosului de pe acestea. Acest dezinfectant are proprietăți antibacteriene, antifungice și antivirale.

4. Factori de luat în considerare la alegerea dezinfectantului potrivit

Într-un mediu intraspitalicesc vor exista probabil mai multe tipuri diferite de dezinfectanți și este importantă întotdeuana alegerea unui produs de tip biocid, dezinfectant sau sterilizant, după caz. Pentru prevenirea infecțiilor nosocomiale, este recomandat să se ia în considerare următorii factori atunci când este ales un produs.

• Siguranță: implică riscul de expunere a angajaților și a pacienților la mediul înconjurător.
• Tipul de suprafață: poroasă sau neporoasă.
• Compatibilitatea suprafeței: se va lua în considerare cât de bine acționează dezinfectantul pe anumite suprafețe și materiale.
• Microorganismele care sunt vizate: anumiți microbi (cum ar fi HIV, hepatita și C. difficile) pot necesita dezinfectanți diferiți.  
• Ușurința de utilizare și costul: ambele sunt factori majori în alegerea dezinfectantului potrivit pentru un spital.

Sfatul Klintensiv: Este întotdeauna esențial să se utilizeze produse care sunt special concepute și aprobate pentru munca în cauză. Klintensiv vine în întâmpinarea nevoilor din spitale cu o gamă variată de produse pentru dezinfectare, curățare și sterilizare.

Concluzie

Dezinfectanții chimici utilizați în spitale sunt clasificați în trei categorii: nivel înalt, nivel mediu și nivel scăzut. Tipurile cu efecte de nivel înalt distrug mulți microbi. Din acest motiv, acestea sunt utilizate în mod obișnuit în cazurile medicale sensibile. Deși tipurile cu eficacitate de nivel scăzut sunt utilizate pe scară largă, acestea sunt eficiente doar pentru cazurile care au o sensibilitate scăzută din punct de vedere medical. Care este cel mai bun dezinfectant depinde de o varietate de factori; de la tipul de poluare a mediului și sensibilitatea acestuia până la amploarea impactului asupra personalului medical. Cunoașterea acestora și familiarizarea cu performanțele lor poate fi de mare ajutor în alegerea celui mai bun.

Surse:

https://www.hospitalmanagement.net/features/featureppc-disinfectants-hai-globaldata/?cf-view

https://www.cdc.gov/infectioncontrol/guidelines/disinfection/disinfection-methods/chemical.html

https://monib-health.com/en/post/91-chemical-disinfectants-used-in-hospitals