Începutul anului a adus mii de prezentări la camerele de gardă ale spitalelor din România, cele mai aglomerate fiind unitățile de pediatrie și cele de boli infecțioase. Sistemul imunitar insuficient dezvoltat și modul de transmitere aerian în cadrul colectivităților sunt motivele pentru o prevalență mai mare a virozelor respiratorii în rândul copiilor. Gripa la copii este o boală virală care apare cel mai frecvent în perioada decembrie-martie, deci are un tipar care este denumit „epidemic”.
În cele ce urmează o să aflați toate informațiile necesare despre această viroză respiratorie: ce este, cum apare, cum se transmite, cum se diagnostichează, ce complicații pot apărea, cum o tratăm și cel mai important, cum prevenim infectarea.
Cuprins
- Ce este gripa?
- Cauzele apariției gripei
- Cum se transmite?
- Care copii sunt mai expuși infectării?
- Care sunt simptomele?
- Când mergem la medic?
- Ce investigații sunt necesare?
- Complicațiile gripei
- Tratamentul gripei
- Cum prevenim îmbolnăvirea?
Ce este gripa?
Gripa este o infecție virală foarte contagioasă, cauzată de virusurile gripale (de tip A, B sau C). Dintre cele 3, doar virusurile A și B sunt cele care pot determina o patologie semnificativă din punct de vedere clinic, provocând epidemii sezoniere anual, în timp ce virusul gripal C, provoacă o formă ușoară a bolii.
Cauzele apariției gripei
Din cauza schimbărilor bruște de temperatură și apariției virusurilor gripale în perioada de iarnă, sistemul imunitar este mai vulnerabil, ceea ce duce la infectarea mai ușoară a organismului.
Cum se transmite?
Virusul gripal pătrunde prin nas, gură sau ochi, putând ajunge în plămâni, unde se înmulțește. Se transmite ușor prin aerosoli (tuse sau strănut),
Persoana infectată este contagioasă cu 2 zile înainte de apariția primelor simptome și 5 zile după debutul bolii. De obicei, riscul de a-i infecta pe ceilalți dispare în jurul zilei a șaptea de boală.
Care copii sunt mai expuși infectării?
Un copil este mai expus infectării dacă:
- Are vârsta sub 2 ani;
- Prezintă afecțiuni cardiovasculare, respiratorii, hematologice, renale, neurologice, metabolice, oncologice sau un sistem imunitar slăbit;
- Se află în jurul persoanelor infectate;
- Nu respectă normele de igienă necesare prevenirii îmbolnăvirii;
- Nu a fost imunizat cu vaccinul gripal.
Care sunt semnele și simptomele?
Simptomele gripei apar brusc și violent, de obicei la 2 zile după infectare și pot fi următoarele:
- Febră mare, de 39-40°C;
- Frisoane;
- Cefalee (durere de cap);
- Mialgie (durere musculare);
- Disfagie (durere în gât);
- Nas înfundat sau care curge;
- Tuse seacă care se poate transforma în expectorantă;
- Oboseală accentuată;
- Lipsa poftei de mâncare.
În cazul nou-născuților și sugarilor pot apărea simptome nespecifice, precum vărsaturi și diaree, durere abdominală, ceea ce poate indica mai degrabă o infecție bacteriană.
Simptomele durează în medie 3-4 zile, tusea putând să persiste timp de 1-2 săptămâni.
Semnele și simptomele care diferențiază mai ușor gripa de răceala comună sunt următoarele:
|
Semne și simptome |
Gripă |
Răceală comună |
|
Debutul simptomelor |
Abrupt |
Gradual |
|
Febră |
39-40°C |
Rar |
|
Dureri |
Pronunțate |
Ușoare |
|
Frisoane |
Frecvente |
Rare |
|
Oboseală, slăbiciune musculară |
Moderată-severă |
Ușoară-moderată |
|
Strănut |
Uneori |
Comun |
|
Disconfort toracic, tuse |
Comun |
Ușor spre moderat |
|
Nas înfundat |
Uneori |
Comun |
|
Durere în gât |
Uneori |
Comun |
|
Durere de cap |
Comun |
Rar |
Când mergem la medic?
În momentul apariției simptomelor este recomandat să luați legătura cu medicul de familie sau medicul pediatru și să respectați recomandările acestuia, inainte de consultul propriu-zis. Copiii cu vârste mai mici de 5 ani și în special cei mai mici de 2 ani, bolnavii cronici, trebuie consultați obligatoriu de către medic.
În următoarele cazuri este necesară evaluarea de urgență a copilului de către medic:
- Prezintă tulburări respiratorii (dificultate la respirație, respirație rapidă și șuierătoare);
- Are o stare generală alterată;
- Nu este alert, nu interacționează;
- Dureri în piept;
- Cianozarea (învinețirea) buzelor sau a feței;
- Prezintă vărsături;
- Refuza lichidele, prezentând semne de deshidratare (mucoase uscate, absența lacrimilor, ochi scufundați în orbite, scăderea numărului de micțiuni);
- Temperatura este ridicată în continuare după administrarea antipireticelor sau prezintă convulsii;
- Dureri musculare mari (copilul refuză să meargă)
- Amețeală, confuzie.
Ce investigații sunt necesare pentru a pune diagnosticul?
Medicul va efectua o anamneză, întrebând despre simptomele și istoricul de boli al copilului, apoi îl va examina fizic. De obicei, gripa la copii se diferențiază cu ușurință de alte viroze prin simptomele specifice.
Se pot efectua însa și câteva examene paraclinice (de laborator), cum ar fi:
- Hemoleocugrama;
- VSH, Fibrinogen, Proteina C reactivă;
- Radiografia pulmonară (pentru a exclude diagnosticul de pneumonie).
- Testul de screening, calitativ, necesar pentru depistarea prezenței virusurilor gripale Influenza A și B (prin recoltarea secrețiilor nazale sau prin aspirat nazo-faringian): se recomandă a fi făcut mai repede de 4 zile de la debutul simptomelor
Complicațiile gripei
Netratată la timp, gripa poate evolua nefavorabil, ducând la:
- Pneumonie
- Laringită acută
- Laringotraheobronșită;
- Bronșiolită acută
- Exacerbarea astmului bronșic
- Otită medie
- Sinuzită
Tratamentul gripei
Nu îi dați copilului medicamente fără a consulta mai întâi un medic. Monitorizați-i starea de sănătate și contactați medicul dacă simptomele se agravează sau dacă apar complicații.
Fiind o infecție virală este contraindicată administrarea antibioticelor. Acestea pot fi necesare doar în cazul unei suprainfectări bacteriene diagnosticate de medic.
Se recomandă următoarele:
- Izolarea copilului la domiciliu, cu repaus la pat;
- Hidratarea acestuia;
- Alimentație cu alimente bogate în vitamina C;
- Ameliorarea durerilor și scăderea temperaturii folosind analgezice/antipiretice/antiinflamatoare (paracetamol și/sau ibuprofen; aspirina este contraindicată copiilor sub 16 ani, din cauza posibilității apariției sindromului Reye, o afecțiune rară și severă care afectează în principal creierul și ficatul);
- Dezobstrucția nazală folosind ser fiziologic, apă de mare, picături sau spray-uri nazale cu decongestionante; în plus, poate fi nevoie de aspirarea secrețiilor nazale folosind o pompiță sau un aspirator nazal;
- Administrarea de comprimate orodipersabile care să hidrateze gâtul, antitusive;
- Tratementul vărsăturilor și al diareei;
- Antiviralele (pe bază de oseltamivir) vor fi administrate doar la indicația medicului, pe bază de prescripție, după evaluarea bolnavului (acestea sunt mult mai eficiente dacă sunt administrate în primele 48 de ore de la debutul simptomelor).
Cum prevenim gripa la copii?
Vaccinarea este principalul mijloc de prevenire pentru gripa la copii și a complicațiilor acesteia. Deoarece virusurile care produc gripa sezonieră suferă mutații de la un sezon la altul, este necesară vaccinarea anuală. Vârful sezonului de gripă este, de obicei, între lunile decembrie-februarie, dar cazurile sunt prezente atât înainte, cât și după, putând fi raportate inclusiv în luna aprilie. Ținând cont că imunitatea se capătă în 2-3 săptămâni, este indicat ca vaccinarea să fie făcută cât mai devreme (sfârșitul lunii septembrie – începutul lunii octombrie). În cazuri excepționale, poate fi făcută și în primăvară.
Persoanele care ar trebui să se vaccineze prioritar, conform Organizației Mondiale a Sănătății:
- Copiii mai mari de 6 luni (dacă sunt mai mici de 9 ani și nu au mai fost vaccinați anterior, trebuie făcute 2 doze de vaccin, la interval de o lună);
- Gravidele (în felul acesta, după naștere, în general, bebelușii până la 6 luni vor fi protejați);
- Vârstnicii peste 60 de ani;
- Cei cu boli cronice.
Cine nu ar trebui să se vaccineze sau trebuie să solicite anterior sfatul medicului:
- Copiii mai mici de 6 luni;
- Persoanele cu alergii severe la vaccin sau la componente ale vaccinului;
- Cei care au o boală moderată până la severă, cu sau fără febră (ar trebui să aștepte până își revin pentru a se vaccina);
- Persoanele cu antecedente de sindrom Guillain-Barré (o boală paralitică severă).
Copiii cu vârsta între 6 luni și 5 ani și cei instituționalizați vor primi vaccinul compensat 100%.
Vulnerabilitatea cea mai mare o au copiii sub 6 luni care nu pot fi vaccinați. Aceștia pot fi protejați prin vaccinarea tuturor persoanelor care vin în contact cu ei și prin respectarea regulilor de igienă.
Cum colectivitatea este locul unde au loc cele mai multe îmbolnăviri, trebuie luate anumite măsuri de igienă personală și a spațiilor unde se desfășoară activitățile:
- Igiena mâinilor: mâinile trebuie spălate frecvent (minim 20 de secunde) și/sau dezinfectate (înainte de intrarea în clasă, înainte de masă, după utilizarea toaletei, după tuse/strănut și ori de câte ori este necesar);
- Igiena respiratorie: copiii vor strănuta/tuși în șervețel de unică folosință sau în plica cotului, apoi vor arunca imediat șervețelul la gunoi și se vor spăla/dezinfecta;
- igiena în clase: sălile de clasă sau ale spații frecventate de copii vor fi aerisite frecvent (cel puțin 10 minute), iar suprafețele vor fi curățate și dezinfectate anterior folosirii;
- Se vor evita schimburile de obiecte personale și atingerea ochilor, a nasului și a gurii cu mâinile murdare;
- Este recomandată inclusiv purtarea măștii în spațiile închise și aglomerate;
- În caz de îmbolnăvire se va evita intrarea din nou în colectivitate.
În ceea ce privește alegerea produselor antiseptice și dezinfectante pentru prevenirea infectărilor cu virusul gripal (sau alte virusuri și bacterii), în portofoliul Klintensiv veți găsi o multitudine de produse eficiente sub formă de soluții, geluri sau șervețele, inclusiv produse folosite la nebulizare.
Concluzie
Gripa este una dintre cele mai frecvente infecții respiratorii, care pe fondul unei imunități incomplet dezvoltate cum este cea a copiilor sau în prezența unor boli cronice poate duce la complicații ce necesită spitalizare. Pentru a evita acest lucru este nevoie să știm ce măsuri să luăm pentru a ne proteja pe noi și copiii noștri. În caz de îmbolnăvire, este indicat să luăm legătura cu medicul de familie sau medicul pediatru care va hotărî următorii pași (controlul pentru o examinare corectă și recomandarea unui tratament).
Bibliografie:
- https://www.ms.ro/ro/centrul-de-presa/recomand%C4%83ri-pentru-prevenirealimitarea-%C3%AEmboln%C4%83virilor-prin-grip%C4%83-%C8%99i-alte-viroze-respitatorii-la-reluarea-cursurilor-%C8%99colare/
- https://www.emedicinehealth.com/flu_in_children_health/article_em.htm
- https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC2722601/
- https://www.kidshealth.org.nz/flu-influenza
- https://www.webmd.com/cold-and-flu/children-and-flu-influenza
- https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/influenza/influenza-flu-in-children
- https://www.healthychildren.org/English/health-issues/conditions/flu/Pages/the-flu-what-parents-need-to-know.aspx
- https://www.healthline.com/health/flu-symptoms-in-kids#prevention
- https://www.ms.ro/ro/centrul-de-presa/recomand%C4%83ri-pentru-prevenirealimitarea-%C3%AEmboln%C4%83virilor-prin-grip%C4%83-%C8%99i-alte-viroze-respitatorii-la-reluarea-cursurilor-%C8%99colare/
- https://www.cdc.gov/flu/symptoms/symptoms.htm
