Cuprins

1. Ce sunt bacteriile?
2. Tipuri de bacterii
3. Principalele boli produse de bacterii 
4. Care sunt tipurile de infecții bacteriene?
5. Cum se răspândesc infecțiile bacteriene?
6. Care sunt simptomele comune ale unei infecții bacteriene?
7. Moduri de prevenire a infecțiilor bacteriene

Bacteriile trăiesc peste tot, în sol și apă și pe aproape orice altă suprafață, inclusiv în corpul uman. Dar totuși, ce sunt bacteriile? Ei bine, sunt microorganisme care, în majoritatea cazurilor, nu vor provoca neplăceri. Asta deoarece sistemul imunitar ne protejează de bacterii patogene potențial periculoase. Cu toate acestea, unele tipuri de bacterii sunt adversari formidabili, care pot provoca o serie de probleme.

1. Ce sunt bacteriile?

Bacteriile sunt organisme unicelulare de mici dimensiuni. Ele se găsesc aproape peste tot pe și sunt vitale pentru ecosistemele planetei. Unele specii pot trăi în condiții extreme de temperatură și presiune. Corpul uman este plin de bacterii și, de fapt, se estimează că deținem mai multe celule bacteriene decât celule umane. Majoritatea bacteriilor din organism sunt inofensive, iar unele sunt chiar utile. Un număr relativ mic de specii provoacă boli.

Bacteriile sunt microorganisme care se prezintă sub diferite forme, ca de exemplu sfere, tije sau spirale. Deși există bacterii patogene care vor provoca boli, nu putem ignora existența bacteriilor bune. De exemplu, în sistemul nostru digestiv, în intestin, avem bacterii care sunt foarte necesare pentru a ne ajuta organismul să funcționeze în mod normal. 

Este important de avut în vedere faptul că există boli produse de bacterii. Aceste infecții bacteriene au un impact major asupra sănătății publice. Cele mai multe boli bacteriene sunt în general mai ușor de tratat decât infecțiile virale. Acest lucru se datorează faptului că există tratamente extrem de eficiente. 

2. Tipuri de bacterii

Ce sunt bacteriile și care sunt principalele tipuri? Există multe tipuri diferite de bacterii patogene. Un mod de clasificare a acestora este în funcție de forma acestora. Există trei forme de bază:

• Formă sferică: Între bacteriile în formă de sferă se numără grupul streptococcus, responsabil pentru “streptococul în gât”.
• În formă de tijă: Acestea sunt cunoscute sub numele de bacili (bacilul la singular). Unele bacterii în formă de tijă sunt curbate. Acestea sunt cunoscute sub numele de vibrio. Exemple de bacterii în formă de tijă includ Bacillus anthracis (B. anthracis) sau antrax.
• În formă de spirală: Dacă spirala este foarte strânsă, acest tip de bacterii sunt cunoscute sub numele de spirochete. Leptospiroza, boala Lyme și sifilisul sunt cauzate de bacterii de această formă.

Există multe variații în cadrul fiecărui grup de forme.

3. Principalele boli produse de bacterii

În primul rând este necesar de stabilit care este diferența dintre cele două tipuri de boli bacteriene, mai exact între o infecție bacteriană și o infecție virală.

Infecțiile bacteriene sunt cauzate de organisme unicelulare vii care se pot reproduce singure. Doar câteva tipuri de bacterii provoacă boli la oameni.

Un organism care nu este alcătuit din celule provoacă infecții virale. Virușii au întotdeauna nevoie să infecteze oameni sau alte ființe vii pentru a crea mai multe copii ale sale.

Antibioticele pot trata majoritatea infecțiilor bacteriene, dar numai câteva infecții virale au medicamente care le tratează.

4. Care sunt tipurile de infecții bacteriene?

Bacteriile pot provoca mai multe tipuri de infecții, în funcție de modul în care o persoană este expusă și de partea corpului pe care o infectează. Unele dintre cele mai comune tipuri de infecții bacteriene includ:

• Infecțiile cu Campylobacter și Salmonella, tipuri comune de intoxicații alimentare.
• Furuncle și impetigo, infecții ale pielii.
• Boala pneumococică, inclusiv infecții ale urechii și sinusurilor și unele tipuri de pneumonie.
• Boala Lyme, o boală transmisă de căpușe.
• Vaginoza bacteriană, o creștere excesivă a bacteriilor în vagin.
• Chlamydia și gonoreea, infecții cu transmitere sexuală.
• Streptococul în gât, o infecție bacteriană frecventă la copii care provoacă dureri în gât.
• C. diff, o infectie bacteriana cu simptome la nivelul intestinelor.
• E. coli, o cauză frecventă a infecției tractului urinar.

Există multe infecții bacteriene care, de obicei, nu sunt grave sau pot fi tratate ușor cu antibiotice. Impetigo și furunculii sunt doar câteva exemple. Cu toate acestea, orice infecție bacteriană care pătrunde adânc în organism, cum ar fi în sânge, inimă, plămâni sau creier, poate pune viața în pericol.

5. Cum se răspândesc infecțiile bacteriene?

Infecțiile bacteriene se pot răspândi prin picături de fluide umane sau prin praful din aer, prin contact direct sau indirect, printr-un vector (cum ar fi o căpușă sau un țânțar) sau prin alimente sau apă contaminate (vehiculare).

• Transmiterea prin aer sau prin picături: Puteți contacta infecții bacteriene prin aer, de la praf contaminat sau picături de apă sau mucus. Boala legionarilor, pertussis (tuse convulsivă), tuberculoza, boala meningococică și angina streptococică se răspândesc în acest mod.

• Contact direct cu pielea infectată: Puteți contacta infecții bacteriene prin contact direct cu pielea sau mucoasele infectate sau prin contact indirect cu suprafețe contaminate. Bolile bacteriene transmise prin contact includ infecțiile cutanate și unele infecții cu transmitere sexuală, cum ar fi gonoreea și chlamydia.

• Infecții transmise de insecte: Infecțiile pe care le luați de la insecte (cum ar fi țânțarii, căpușele sau puricii) se numesc infecții transmise prin vectori. Puteți contacta febra cu pete din Munții Stâncoși, boala Lyme și shigeloza prin intermediul vectorilor.

• Alimente contaminate: Puteți contacta infecții intestinale (gastrointestinale) de la bacteriile E. coli, Campylobacter și Salmonella din alimente sau apă contaminate.

6. Care sunt simptomele comune ale unei infecții bacteriene?

Simptomele infecțiilor bacteriene variază în funcție de locul infectat din organism. Principalul simptom este adesea febra, cu excepția infecțiilor cutanate, care provoacă, de obicei, roșeață sau durere pe piele. Simptomele comune ale infecțiilor bacteriene includ:

• Febră
• Frisoane
• Oboseală (oboseală)
• Dureri de cap

O infectie bacteriana cu simptome severe este întotdeauna un motiv de îngrijorare.

Simptomele suplimentare pot include:

• Piele: Roșeață, bășici, ulcere, piele umflată sau dureroasă.
• Tractul gastrointestinal: Diaree, dureri de stomac, greață și vărsături.
• Plămâni: Tuse, dificultăți de respirație, dureri în piept și flegmă (spută).
• Căptușeala din jurul creierului (meningită): Rigiditate la nivelul gâtului, greață sau vărsături, sensibilitate la lumină și confuzie.
• În fluxul sanguin și se răspândește (septicemie): Febră mare, slăbiciune, transpirație și tensiune arterială scăzută.
• În inimă (endocardită): Febră mare, dureri în piept, transpirații nocturne, dificultăți de respirație, tuse, dureri musculare și articulare.
• Tractul urinar sau organele genitale: Arsuri sau dureri când faceți pipi, secreții genitale, nevoia crescută de urinare și relații sexuale dureroase.

7. Moduri de prevenire a infecțiilor bacteriene

• Igiena riguroasă: principala modalitate de a preveni majoritatea tipurilor de boli bacteriene. Prima prioritate în a elimina riscul de a contacta germenii este prin respectarea unor bune obiceiuri de igienă personală. Este mai important de a preveni o infecție decât a o trata. 
• Spălați-vă bine pe mâini. Majoritatea oamenilor se spală pe mâini după ce mergeți la baie, înainte de a pregăti sau de a mânca alimente. De asemenea, ar trebui să vă spălați după ce vă suflați nasul, tușiți sau strănutați; după ce vă hrăniți sau vă mângâiați animalul de companie; sau după ce vizitați sau îngrijiți o persoană bolnavă. Igiena mâinilor se face întotdeauna folosind apă și săpun, iar dacă este cazul, și o soluție dezinfectantă pentru tegumente.
• Acoperiți-vă gura și nasul cu un șervețel atunci când strănutați sau tușiți, apoi aruncați-l. În lipsa unui șervețel, este cel mai indicat să strănutați în cot, mai degrabă decât în mâini.
• Nu împărțiți vase, pahare sau ustensile de mâncare.
• Evitați contactul direct cu șervețele, șervețele, batiste sau alte obiecte similare folosite de alții.

Deși cele mai multe cazuri de toxiinfecție alimentară nu sunt periculoase, unele pot duce la afecțiuni medicale grave, inclusiv insuficiență renală și meningită. Puteți preveni infecțiile cu agenți patogeni de origine alimentară în gospodăria dumneavoastră prin pregătirea și depozitarea alimentelor în condiții de siguranță. 

Următoarele măsuri de precauție vă vor ajuta să eliminați microbii care sunt prezenți în alimentele și vă vor ajuta să evitați introducerea de noi microbi în alimentele pe care le preparați acasă

• Clătiți cu apă carnea, fructele și legumele sub jet de apă curentă înainte de a le găti sau servi.
• Spălați-vă pe mâini cu apă și săpun înainte și după ce manipulați carnea crudă.
• Separați alimentele crude de cele gătite. 
• Nu folosiți cu carne gătită aceleași ustensile care au fost folosite pentru a pregăti carnea crudă fără a le spăla între utilizări.
• Gătiți bine alimentele, folosind un termometru pentru carne pentru a vă asigura că păsările de curte întregi sunt gătite până la 180°, fripturile și fripturile până la 145°, iar carnea tocată până la 160°. 
• Dezghețați alimentele numai în frigider sau în cuptorul cu microunde.

Vaccinarea ca metodă de prevenire a infecțiilor

Multe infecții grave pot fi prevenite prin imunizare. Deși vaccinurile pot provoca unele efecte secundare comune, cum ar fi o durere temporară la braț sau febră scăzută, acestea sunt în general sigure și eficiente.

Consultați un medic pentru stabilirea nevoilor de vaccinare, mai ales în cazul deplasării în regiuni cunoscute pentru diferite tipuri de infecții. În general:

• Copiii ar trebui să primească vaccinările recomandate de medicii pediatri.
• Adulții ar trebui să se asigure că vaccinările lor sunt la zi.
• Atunci când călătoriți în străinătate, consultați furnizorul de servicii medicale cu privire la imunizările suplimentare.
• Asigurați-vă că și animalele de companie sunt imunizate corespunzător. 

Concluzie

Există mii de tipuri diferite de bacterii. Cele mai multe tipuri de bacterii nu sunt dăunătoare; multe sunt chiar utile. Ele alcătuiesc microbiomul, care ne ajută să ne menținem sănătoși. Alte bacterii, numite agenți patogeni, pot provoca infecții care necesită tratament. Furnizorii de servicii medicale pot prescrie antibiotice pentru a trata multe dintre aceste infecții. Igiena mâinilor și atenția acordată factorilor de risc sunt elemente esențiale în prevenirea infecțiilor bacteriene.

Surse:

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/24189-bacterial-infection

https://www.medicalnewstoday.com/articles/196271#types

https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7149789/

https://www.health.harvard.edu/staying-healthy/how-to-prevent-infections