Sari la conținut
Livrare gratuită pentru comenzile de la 350 lei. | Livrare în 1–2 zile lucrătoare. Livrare gratuită pentru comenzile de la 350 lei. | Livrare în 1–2 zile lucrătoare. Livrare gratuită pentru comenzile de la 350 lei. | Livrare în 1–2 zile lucrătoare. Livrare gratuită pentru comenzile de la 350 lei. | Livrare în 1–2 zile lucrătoare. Livrare gratuită pentru comenzile de la 350 lei. | Livrare în 1–2 zile lucrătoare. Livrare gratuită pentru comenzile de la 350 lei. | Livrare în 1–2 zile lucrătoare. Livrare gratuită pentru comenzile de la 350 lei. | Livrare în 1–2 zile lucrătoare. Livrare gratuită pentru comenzile de la 350 lei. | Livrare în 1–2 zile lucrătoare. Livrare gratuită pentru comenzile de la 350 lei. | Livrare în 1–2 zile lucrătoare. Livrare gratuită pentru comenzile de la 350 lei. | Livrare în 1–2 zile lucrătoare.

Dezinfectanți profesionali produși în România. Cu responsabilitate!

Lideri în dezinfecția medicală!

RO

Igiena și dezinfecția în abatoare: ce cere legea și cum se aplică pe fluxul tehnologic

de Cristina Chiță 20 Oct 2026
trasabiloitate de igienizare într-un abator

Igienizarea corectă a unui abator presupune urmărirea fiecărei etape a fluxului tehnologic, de la recepția animalelor până la expedierea cărnii, și aplicarea pe fiecare zonă a protocolului potrivit riscului ei. Contaminarea nu apare la întâmplare, ci acolo unde carnea, mâinile, cuțitele și suprafețele se întâlnesc fără o barieră de igienă între ele. Un plan bine construit oprește exact aceste puncte de contact.

Legea impune implementarea sistemului HACCP, utilizarea produselor biocide autorizate/avizate pentru utilizarea respectivă, conform regimului aplicabil, și demonstrarea conformității prin proceduri și înregistrări documentate. Dincolo de literă, miza rămâne aceasta: prevenirea contaminării cu microorganisme precum Salmonella, Listeria și E. coli, protecția consumatorului și demonstrarea conformității în cadrul controalelor oficiale.

Ce cere legea pentru igiena în abator

Regulamentul (CE) nr. 852/2004 stabilește igiena generală a alimentelor și prevede aplicarea procedurilor bazate pe principiile HACCP, împreună cu bunele practici de igienă. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 adaugă norme specifice pentru produsele de origine animală, inclusiv cerințe specifice pentru abatoare și igiena sacrificării. Legea nr. 150/2004 fixează cadrul național privind siguranța alimentelor și responsabilitățile în acest domeniu, iar cerințele aplicabile unității trebuie coroborate cu legislația europeană și națională specifică activității și cu cerințele autorității competente. Regulamentul (CE) nr. 2073/2005 stabilește criterii microbiologice și reguli de aplicare pentru operatorii din sectorul alimentar, inclusiv criterii și cerințe de eșantionare relevante pentru carne și abatoare.

Produsele utilizate trebuie să fie autorizate/avizate pentru utilizarea prevăzută și să aibă eficacitatea relevantă demonstrată prin metodele de încercare corespunzătoare utilizării și spectrului revendicat. SR EN 14885:2022 este standardul-cadru care stabilește relația dintre metodele europene de testare și utilizările revendicate; nu reprezintă, în sine, o cerință de „avizare și testare” a produsului.

Pentru suprafețe din industria alimentară pot fi relevante, în funcție de utilizare și revendicare, EN 1276 și EN 13697 pentru activitatea bactericidă, EN 1650 și EN 13697 pentru activitatea fungicidă/levuricidă, EN 13610 pentru activitatea virucidă împotriva bacteriofagilor în domeniul alimentar și industrial și EN 13704 pentru activitatea sporicidă.

Pentru igiena mâinilor sunt relevante, după caz, EN 1500 și EN 1499, iar alte standarde se aleg în funcție de utilizarea și revendicarea specifică a produsului. EN 17272 nu este un standard general pentru dezinfecția suprafețelor; acesta se referă la dezinfecția aeriană a încăperilor prin proceduri automate. Pentru instalațiile CIP nu există o listă universală de activități microbiologice care trebuie demonstrată pentru orice produs; se verifică revendicările și utilizarea concretă a produsului, conform documentației tehnice și cerințelor procesului.

Descarcă GRATUIT ghidul de curățenie și dezinfecție pentru unitățile de procesare alimentară!

Recunoașterea tipurilor de contaminare

Se disting principalele categorii de contaminare (microbiologică, fizică și chimică), iar contaminarea încrucișată reprezintă un risc transversal care poate apărea între zone, suprafețe, ustensile, materii prime și produse. Identificarea lor la timp permite aplicarea protocolului corect exact acolo unde riscul apare. Tabelul de mai jos prezintă sursele care se mențin sub control în fiecare zi.

Tip de contaminare Exemple Surse principale
Microbiologică Salmonella, Listeria, E. coli Animale, angajați, echipamente, apă
Fizică Păr, metal, plastic, praf Ustensile defecte, ambalaje, echipamente
Chimică Detergenți, lubrifianți, reziduuri Solvenți, soluții neclătite, dezinfectanți nepotriviți
Contaminare încrucișată Contact între carnea crudă și cea procesată Suprafețe nedezinfectate, cuțite, mâini

Contaminarea încrucișată cântărește cel mai greu în abator, deoarece circulă tăcut: un cuțit care trece de la carnea crudă la cea procesată mută germenii fără să lase urme vizibile. Din acest motiv se separă fluxurile, se dedică echipamente pe zone și se evită contactul dintre materia primă și produsul finit.

Împărțirea abatorului pe zone de risc

Spațiul se împarte operațional, în funcție de evaluarea riscului și de fluxul tehnologic. Codurile de culoare de mai jos reprezintă o schemă orientativă de organizare internă, nu o clasificare legală universală a abatoarelor. Această delimitare permite dozarea corectă a efortului și menținerea sub control a locului unde riscul devine maxim.

Zonă Activitate Frecvență de igienizare
Roșie (risc foarte mare) Contact direct cu carnea crudă sau finită Conform planului de igienizare bazat pe risc; după operațiuni, la schimbări de activitate și ori de câte ori apare contaminarea
Portocalie (risc mare) Procesare secundară, ambalare, tratament termic Conform planului de igienizare și fluxului tehnologic
Galbenă (risc mediu) Vestiare, grupuri sanitare, spații tehnice Conform planului de igienizare
Verde (risc mic) Birouri, depozite fără alimente, exterior, logistică Conform planului de igienizare și nivelului de utilizare/contaminare

În zona roșie se încadrează liniile de tranșare, mesele, benzile, cârligele, cuțitele și spațiile în care carcasele stau expuse. Aici intervalul dintre igienizări se stabilește prin planul de igienizare în funcție de risc, proces și posibilitatea de contaminare, întrucât o singură suprafață neatinsă contaminează tot ce urmează. Zona portocalie acoperă ambalarea și procesarea, zona galbenă cuprinde spațiile de suport, iar zona verde menține ordinea generală.

Protocolul de curățare și dezinfecție în abator

Protocol de curățare și dezinfectare în abatoare

Protocolul se parcurge în aceeași ordine de fiecare dată, deoarece fiecare pas pregătește terenul pentru următorul. Etapele exacte și necesitatea fiecăreia se stabilesc în funcție de suprafață, nivelul de murdărire și instrucțiunile produselor utilizate.

  • Mai întâi se îndepărtează resturile organice, prin curățare mecanică și/sau prin utilizarea apei, după caz, evitându-se metodele care pot dispersa contaminarea către zone curate, astfel încât dezinfectantul să ajungă la suprafață, nu la murdărie.
  • Apoi se aplică detergentul, alcalin sau enzimatic, potrivit tipului de murdărie, pentru desprinderea grăsimii și a proteinelor care pot favoriza persistența microorganismelor și pot reduce eficacitatea unor dezinfectanți.
  • Urmează clătirea abundentă cu apă potabilă la temperatură adecvată, care înlătură detergentul și reziduurile.
  • Se aplică dezinfectantul avizat pentru industria alimentară și se respectă timpul de contact indicat în fișa tehnică, întrucât acțiunea biocidă are nevoie de acele minute pentru a-și atinge eficacitatea microbiologică demonstrată în condițiile de utilizare specificate.
  • La final se realizează încă o clătire, atunci când fișa tehnică o cere, în special pentru suprafețele care intră în contact direct cu alimentele, dacă această etapă este prevăzută în instrucțiunile produsului.

O suprafață puternic murdară nu trebuie considerată pregătită pentru dezinfecție doar prin aplicarea dezinfectantului. Curățarea prealabilă este esențială atunci când murdăria poate împiedica acțiunea produsului; există însă produse formulate și testate pentru utilizare în anumite condiții de murdărie, astfel încât regula trebuie raportată la eticheta și fișa tehnică a produsului.

Pasul 1: Igienizarea zonei de recepție și stabulare

Fluxul de igienă începe de la poarta abatorului, deoarece animalele aduc pe ele pământ, dejecții și germeni care nu au ce căuta mai departe. Zona de recepție și stabulare trebuie gestionată separat de zonele de producție, cu măsuri de igienă stabilite pe baza evaluării riscului și a fluxului animalelor și materiilor.

Pardoselile, țarcurile și canalele de scurgere se spală conform programului de igienizare și ori de câte ori este necesar pentru îndepărtarea materiei organice. Pentru pardoseli și spații de suport se folosește Deziamino, detergent și dezinfectant concentrat, sau Klintensiv KlinoChlor Tabs. Pentru întreținerea curentă a pardoselilor se folosește KLINFLOOR DAILY. Separarea strictă între zona animalelor vii și restul fluxului se menține permanent, întrucât aici pornește prima barieră împotriva contaminării.

Pasul 2: Curățarea și dezinfecția la asomare, sângerare și jupuire

Procesul intră în etapa murdară, în care carcasa începe să se deschidă și riscul crește brusc. Zonele de asomare, sângerare, jupuire sau opărire sunt gestionate ca zone cu risc ridicat, în funcție de fluxul și tipul de abator, iar igienizarea se realizează conform planului de igienizare și ori de câte ori este necesar pentru prevenirea contaminării.

Mesele, cârligele, cuțitele și suprafețele care ating carnea se spală și se dezinfectează conform procedurii stabilite pentru etapa respectivă și după contaminare, iar instrumentele se dezinfectează între utilizări prin sistemul prevăzut de abator. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 prevede existența unor instalații pentru dezinfectarea instrumentelor cu apă caldă la cel puțin 82 °C sau printr-un sistem alternativ cu efect echivalent. Sângele și resturile se colectează în trasee dedicate și nu se lasă să contamineze zonele curate.

Echipamentele se dedică acestei zone și nu se mută în spațiile de tranșare decât dacă există o procedură de curățare și dezinfecție care previne transferul contaminării. Pentru suprafețele care intră în contact direct cu carnea se utilizează produse cu utilizare relevantă pentru industria alimentară și pentru tipul de suprafață vizat, precum KLINOPRO.

Pasul 3: Menținerea igienei la eviscerare și despicarea carcaselor

Etapa cea mai sensibilă apare la eviscerare, unde conținutul intestinal poate contamina carnea în câteva secunde. Eviscerarea și despicarea impun un control strict al contaminării și separarea fluxurilor, astfel încât orice abatere să fie corectată imediat.

Cuțitele și ferăstraiele sunt igienizate/dezinfectate între utilizări conform sistemului prevăzut de unitate; pentru instrumentele de lucru, Regulamentul (CE) nr. 853/2004 prevede dezinfectarea cu apă caldă la minimum 82 °C sau un sistem cu efect echivalent. Orice zonă atinsă de conținut digestiv se spală imediat, iar procedura de lucru se adaptează pentru a preveni transferul contaminării către alte carcase sau zone curate. Nu este recomandată „rotația” automată a dezinfectanților doar pentru prevenirea rezistenței; schimbarea produselor se face pe baza planului de igienă, a evaluării riscului, a documentației tehnice și a instrucțiunilor de utilizare.

Pasul 4: Dezinfecția liniilor de tranșare, a ustensilelor și a instalațiilor CIP

Procesul intră în zona curată, unde carnea răcită se transformă în produse, iar nivelul de atenție crește din nou. Liniile de tranșare se încadrează la risc foarte mare, iar ambalarea și procesarea secundară la risc mare, deci igienizarea se realizează după fiecare schimb, respectiv zilnic și după fiecare schimb de lot.

Benzile, mesele, tocătoarele și cuțitele se spală și se dezinfectează cu produse destinate utilizării în industria alimentară, precum KLINOPRO sau KLINOSEPT 4IND, în funcție de suprafață și metoda de aplicare, sau cu OXOKLIN POWDER.

Pentru ustensile și echipamente demontabile se folosește PRO DISH manual la spălarea manuală sau Klintensiv PRO DISH pentru mașini automate, depunerile puternice se degresează cu DEGRASS CONCENTRAT, iar suprafețele din inox se întrețin cu Klintensiv soluție inox și cu cremă de curățare pentru depunerile de grăsime. Pentru instalațiile închise, care se spală fără demontare, se aplică procedura CIP conform ciclului validat pentru instalația respectivă: preclătire, curățare, clătire, dezinfecție/sanitizare, după caz, și clătire finală atunci când este prevăzută. Activitățile microbiologice urmărite și standardele de testare se stabilesc în funcție de produs, revendicare și utilizare, nu printr-o listă universală aplicabilă tuturor instalațiilor CIP.

Pasul 5: Protecția zonei de ambalare, refrigerare și depozitare

Fluxul se închide acolo unde produsul finit așteaptă expedierea, iar aici orice recontaminare poate compromite măsurile de igienă aplicate anterior. Ambalarea se încadrează la risc mare, iar spațiile de refrigerare și depozitare cer suprafețe constant curate, deoarece frigul frigul încetinește dezvoltarea multor microorganisme, dar nu reprezintă o metodă de dezinfecție și nu elimină microorganismele.

Rafturile, cârligele și pardoselile din camerele frigorifice se curăță periodic, iar formarea condensului sau a depunerilor se verifică. Principiul primul intrat, primul ieșit se aplică pentru ca produsele să nu depășească termenul, iar lanțul de frig se menține neîntrerupt până la ieșirea din abator.

Igienizarea mâinilor personalului la fiecare intrare pe flux

Mâinile se tratează ca un instrument de lucru, întrucât ating carnea și suprafețele de lucru și pot contribui la transferul microorganismelor între zone. Igienizarea mâinilor se realizează la fiecare intrare pe flux, după fiecare pauză și la fiecare trecere de la o zonă la alta, conform procedurilor interne de igienă și ori de câte ori există risc de contaminare.

Se aplică KLINSEPT A, conform instrucțiunilor produsului; pagina actuală indică aproximativ 3 ml și menținerea suprafeței umede timp de aproximativ 30 de secunde pentru utilizarea prezentată, pentru acoperirea întregii suprafețe a pielii, inclusiv a spațiilor dintre degete. Mâinile se spală cu KLINODERM săpun antimicrobian atunci când spălarea este necesară, în special când sunt vizibil murdare; dezinfecția cu produs hidroalcoolic se face pe mâini corespunzător pregătite, conform instrucțiunilor produsului.

Echipamentul de protecție se poartă potrivit zonei și se schimbă la trecerea de la zona murdară la cea curată. Personalul care suferă de o boală transmisibilă prin alimente sau prezintă simptome/afecțiuni care pot conduce la contaminarea directă sau indirectă a alimentelor trebuie să raporteze situația operatorului și să nu manipuleze alimentele atunci când există un risc de contaminare.

Programul DDD și evidențele la zi

Programul permanent de control al dăunătorilor și măsurile de dezinfecție se derulează continuu, deoarece rozătoarele și insectele pot introduce contaminanți în abator. Operatorul trebuie să dispună de proceduri adecvate pentru controlul dăunătorilor, iar aceste măsuri trebuie integrate în sistemul de igienă al unității. Unitatea poate utiliza servicii externe sau poate organiza controlul dăunătorilor în condițiile permise de legislația aplicabilă și de procedurile proprii.

De la furnizor se solicită un plan clar, lista substanțelor, fișele tehnice și rapoartele de intervenție, iar capcanele se poziționează în zonele strategice: hale de producție, depozite, vestiare și spațiile adiacente. În paralel, evidențele de igienizare se mențin la zi: se notează ce se curăță, când, cu ce produs și cine execută, pentru ca la controlul ANSVSA conformitatea să se demonstreze prin acte, nu prin explicații. Regulamentul (CE) nr. 852/2004 prevede păstrarea unor înregistrări privind măsurile aplicate pentru controlul pericolelor, într-o manieră proporțională cu natura și dimensiunea activității. Instruirea personalului se realizează periodic și se documentează, iar conținutul instruirii trebuie adaptat responsabilităților și procedurilor reale de lucru.

Art. Anterior
Art. Următor

Întrebări Frecvente

Răspunsuri la cele mai comune întrebări legate de acest articol

R
Zonele roșii, adică zonele cu risc ridicat și suprafețele cu contact direct cu carnea, atunci când există astfel de suprafețe, se dezinfectează conform planului de igienizare bazat pe risc, după operațiunile prevăzute în procedură și ori de câte ori apare o contaminare care impune intervenția. Aici intervalul dintre igienizări nu se stabilește printr-o frecvență universală, ci prin procesul și evaluarea riscului unității.
R
Pentru suprafețele cu contact direct cu carnea se folosește un dezinfectant avizat pentru domeniul alimentar și pentru utilizarea specifică, de exemplu KLINOPRO sau KLINOSEPT 4IND, în condițiile prevăzute în documentația produsului.
R
În procedura clasică, suprafața se clătește după etapa de curățare pentru a îndepărta detergentul și reziduurile, înainte de aplicarea dezinfectantului. Un dezinfectant aplicat peste o cantitate importantă de grăsime sau resturi organice poate avea o eficacitate redusă, dacă produsul nu este testat și destinat utilizării în astfel de condiții. Resturile și detergentul se îndepărtează mai întâi, iar dezinfectantul se aplică pe o suprafață corespunzător curățată, în condițiile și la timpul de contact prevăzute în documentația produsului.
R
Programul de control al dăunătorilor este obligatoriu în sensul în care operatorul trebuie să aibă proceduri adecvate pentru controlul dăunătorilor, astfel încât să fie prevenită contaminarea alimentelor. Modul concret de organizare – intern sau prin servicii externe – depinde de organizarea unității și de cerințele aplicabile. Se documentează cu plan, substanțe, fișe tehnice și rapoarte de intervenție, după caz, pentru ca la control să se demonstreze menținerea sub control a rozătoarelor și insectelor.
R
Produsele utilizate trebuie să fie autorizate/avizate pentru utilizarea prevăzută și să aibă eficacitatea relevantă demonstrată prin standardele EN aplicabile revendicării și domeniului de utilizare, potrivit cadrului european pentru produsele biocide și relației dintre metodele de încercare stabilite prin EN 14885:2022. Pentru suprafețele din domeniul alimentar pot fi relevante EN 1276, EN 13697, EN 1650, EN 13610 și EN 13704, în funcție de activitatea revendicată și condițiile de utilizare. Pentru mâini sunt relevante, după caz, EN 1500 și EN 1499, iar pentru activitatea levuricidă/fungicidă se aplică metoda corespunzătoare revendicării. Nu există însă o singură listă de standarde obligatorie pentru toate produsele sau toate utilizările.
un Client a cumpărat recent

Te-ai abonat cu succes!

Acest email este deja înregistrat!

Cumpărați aspectul

Alege Opțiunile

Editare opțiune
Ai nevoie de ajutor?

Alege Opțiunile

this is just a warning
Contul meu
Coș de cumpărături
0 Articole