Dezinfectanți profesionali produși în România. Cu responsabilitate!
Lideri în dezinfecția medicală!
Nu sunt neapărat punctele cu cel mai ridicat nivel de contaminare, ci cele mai frecvent omise din protocoalele de curățare și dezinfecție.
Într-un studiu multicentric realizat în 23 de spitale de acuți, cercetătorii au evaluat nivelul de rigurozitate a curățării terminale în mediul imediat al pacientului.
Suprafețele au fost marcate cu o soluție fluorescentă invizibilă înainte de plecarea pacientului, iar ulterior s-a verificat câte dintre marcaje au fost îndepărtate prin acțiunea mecanică de ștergere. Nivelul mediu de rigurozitate a curățării a fost de 49%, cu variații majore de la un spital la altul:
În aceeași analiză, obiecte precum clanțele, întrerupătoarele, mânerele de sprijin din grupurile sanitare și spălătoarele de ploști au avut rate medii de curățare de sub 30%, în timp ce chiuvetele, colacele de toaletă și măsuțele de servire au depășit 75%.
Carling PC, Parry MF, Von Beheren SM; Healthcare Environmental Hygiene Study Group. Identifying opportunities to enhance environmental cleaning in 23 acute care hospitals. Infection Control & Hospital Epidemiology. 2008;29(1):1–7. doi:10.1086/524329. Studiul evaluează rigurozitatea curățării terminale (ștergerea mecanică a suprafețelor), nu eficacitatea antimicrobiană a produsului de dezinfecție utilizat, și nu demonstrează, prin el însuși, transmiterea unei infecții prin suprafețele respective.
În aceeași analiză, unele dintre suprafețele urmărite au avut rate de curățare mult mai mari decât altele. Diferențele au fost deosebit de mari între suprafețele care par să facă parte în mod evident din rutina de curățare și unele suprafețe mici, dar atinse frecvent.
Peste 75%
Sub 30%
Barele laterale ale patului, dispozitivele de apel și telefoanele pacienților au prezentat variații importante ale nivelului de curățare între spitale și nu se încadrează în cele două categorii de mai sus.
De aceea, CDC recomandă identificarea suprafețelor cu atingere frecventă pentru fiecare zonă de îngrijire și includerea acestora în listele de curățare și în instrumentele de verificare.
Surse: Carling PC, Parry MF, Von Beheren SM; Healthcare Environmental Hygiene Study Group. Identifying opportunities to enhance environmental cleaning in 23 acute care hospitals. Infection Control & Hospital Epidemiology. 2008;29(1):1–7. doi:10.1086/524329. Centers for Disease Control and Prevention (CDC), Healthcare Infection Control Practices Advisory Committee (HICPAC). Guidelines for Environmental Infection Control in Health-Care Facilities. MMWR Recomm Rep. 2003;52(RR-10):1–42. Centers for Disease Control and Prevention (CDC). Environmental Cleaning Procedures.
Clanțele sunt atinse repetat de personal, pacienți, aparținători și alte persoane care intră sau ies din salon.
În studiul realizat în cele 23 de spitale, clanțele s-au aflat printre suprafețele cu cele mai mici rate medii de curățare: sub 30% dintre marcajele urmărite au fost îndepărtate în timpul curățării terminale. Studiul a arătat însă și o variație foarte mare între instituții, de la 0% la 90%, ceea ce arată că rezultatele nu au fost identice în toate spitalele.
Clanța este un exemplu bun pentru o problemă simplă: dacă o suprafață atinsă frecvent nu este identificată explicit, poate fi omisă din rutină.
Surse: Carling PC, Parry MF, Von Beheren SM; Healthcare Environmental Hygiene Study Group. Identifying opportunities to enhance environmental cleaning in 23 acute care hospitals. Infection Control & Hospital Epidemiology. 2008;29(1):1–7. doi:10.1086/524329. WHO. WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care (My 5 Moments for Hand Hygiene). Geneva: World Health Organization; 2009.
Întrerupătoarele sunt suprafețe cu atingere frecventă, dar dimensiunea lor redusă le poate face ușor de omis într-o rutină orientată în primul rând către suprafețe mari.
În studiul Carling, întrerupătoarele au avut o rată medie de curățare de sub 30%, cu o variație foarte mare între instituții.
CDC include întrerupătoarele printre exemplele de suprafețe cu atingere frecventă care trebuie luate în considerare în procedurile de curățare.
Atenție
Nu se pulverizează produsul direct pe componentele electrice. Produsul și metoda de aplicare trebuie să fie compatibile cu suprafața și cu instrucțiunile producătorului.
Surse: Carling PC, Parry MF, Von Beheren SM; Healthcare Environmental Hygiene Study Group. Identifying opportunities to enhance environmental cleaning in 23 acute care hospitals. Infection Control & Hospital Epidemiology. 2008;29(1):1–7. doi:10.1086/524329. Sehulster L, Chinn RYW; HICPAC. Guidelines for Environmental Infection Control in Health-Care Facilities. MMWR Recommendations and Reports. 2003;52(RR-10):1–42.
În studiul Carling, mânerele de sprijin din grupurile sanitare au avut rate medii de curățare de sub 30%, în timp ce colacele de toaletă și chiuvetele au depășit 75%. Diferența arată de ce nu este suficient să considerăm „baia” o singură suprafață de lucru. Într-o încăpere există mai multe obiecte, cu frecvențe diferite de atingere și cu niveluri diferite de atenție acordată în timpul curățării. CDC recomandă curățarea și dezinfecția suprafețelor cu atingere frecventă din grupurile sanitare, inclusiv mânere, robinete și clanțe.
Surse: Carling PC, Parry MF, Von Beheren SM; Healthcare Environmental Hygiene Study Group. Identifying opportunities to enhance environmental cleaning in 23 acute care hospitals. Infection Control & Hospital Epidemiology. 2008;29(1):1–7. doi:10.1086/524329. Sehulster L, Chinn RYW; HICPAC. Guidelines for Environmental Infection Control in Health-Care Facilities. MMWR Recommendations and Reports. 2003;52(RR-10):1–42.
Barele laterale ale patului sunt atinse atât de pacienți, cât și de personal în timpul îngrijirii. În studiul Carling, acestea nu au intrat în categoria suprafețelor cu rate medii constant ridicate sau constant scăzute. Curățarea lor a variat considerabil între spitale.
CDC include barele laterale ale patului printre exemplele de suprafețe cu atingere frecventă și recomandă identificarea acestora în listele de curățare.
Surse: Carling PC, Parry MF, Von Beheren SM; Healthcare Environmental Hygiene Study Group. Identifying opportunities to enhance environmental cleaning in 23 acute care hospitals. Infection Control & Hospital Epidemiology. 2008;29(1):1–7. doi:10.1086/524329. Sehulster L, Chinn RYW; HICPAC. Guidelines for Environmental Infection Control in Health-Care Facilities. MMWR Recommendations and Reports. 2003;52(RR-10):1–42.
Dispozitivele de apel ale pacientului au prezentat, în studiul Carling, o curățare inconsecventă și variații importante între spitale.
Este un exemplu de obiect care nu poate fi evaluat doar prin dimensiune sau aspect. Poate fi mic, mobil și poziționat diferit de la un pacient la altul.
Surse: Carling PC, Parry MF, Von Beheren SM; Healthcare Environmental Hygiene Study Group. Identifying opportunities to enhance environmental cleaning in 23 acute care hospitals. Infection Control & Hospital Epidemiology. 2008;29(1):1–7. doi:10.1086/524329. Sehulster L, Chinn RYW; HICPAC. Guidelines for Environmental Infection Control in Health-Care Facilities. MMWR Recommendations and Reports. 2003;52(RR-10):1–42.
Telefonul de la patul pacientului a fost inclus în studiul Carling printre obiectele a căror curățare a variat semnificativ între spitale.
Este important să precizăm ce a fost evaluat: telefonul pacientului din salon, nu telefonul mobil personal al personalului medical.
Prin urmare, datele acestui studiu nu pot fi transferate automat către telefoanele personale.
Sursă: Carling PC, Parry MF, Von Beheren SM; Healthcare Environmental Hygiene Study Group. Identifying opportunities to enhance environmental cleaning in 23 acute care hospitals. Infection Control & Hospital Epidemiology. 2008;29(1):1–7. doi:10.1086/524329.
Marginea de tragere a perdelei trebuie considerată o suprafață cu atingere frecventă.
Un studiu longitudinal realizat în două unități de terapie intensivă și o secție medicală a urmărit 43 de perdele, prin 180 de probe recoltate pe parcursul a trei săptămâni.
Dintre cele 13 perdele noi urmărite de la montare, 12 (adică 92%) prezentau contaminare în prima săptămână. În total, 41 dintre cele 43 de perdele au fost contaminate cel puțin o dată; MRSA a fost identificat pe 21% dintre perdele, iar VRE pe 42%.
Aceste date arată cât de rapid se pot contamina perdelele de separare. Studiul nu demonstrează însă că perdelele au fost sursa transmiterii unei infecții; autorii recomandă cercetări suplimentare pentru a clarifica rolul lor în transmitere.
Surse: Ohl M, Schweizer M, Graham M, Heilmann K, Boyken L, Diekema D. Hospital privacy curtains are frequently and rapidly contaminated with potentially pathogenic bacteria. Am J Infect Control. 2012;40(10):904–906. doi:10.1016/j.ajic.2011.12.017. WHO. WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care (My 5 Moments for Hand Hygiene). Geneva: World Health Organization; 2009.
Stetoscopul este diferit de celelalte exemple din această listă: nu este o suprafață de mediu, ci un dispozitiv medical noncritic, care intră în contact cu pielea intactă și poate fi utilizat succesiv la mai mulți pacienți. CDC îl include explicit în categoria echipamentelor noncritice cu atingere frecventă.
Într-un studiu prospectiv realizat pe 83 de pacienți, cercetătorii au prelevat probe de pe 489 de suprafețe ale mâinilor medicilor și stetoscoapelor după examinare. Diafragma stetoscopului a prezentat o contaminare mediană de 89 UFC, comparativ cu 467 UFC la nivelul vârfurilor degetelor.
Studiul arată că stetoscopul se poate contamina în timpul examinării. Nu înseamnă că fiecare contaminare duce la transmiterea unei infecții.
Surse: Longtin Y, Schneider A, Tschopp C, Renzi G, Gayet-Ageron A, Schrenzel J, Pittet D. Contamination of stethoscopes and physicians' hands after a physical examination. Mayo Clin Proc. 2014;89(3):291–299. doi:10.1016/j.mayocp.2013.11.016. Sehulster L, Chinn RYW; HICPAC. Guidelines for Environmental Infection Control in Health-Care Facilities. MMWR Recommendations and Reports. 2003;52(RR-10):1–42.
Cele opt puncte prezentate mai sus fac parte din categoria suprafețelor frecvent atinse din jurul pacientului. Studiile microbiologice arată că astfel de suprafețe și echipamente pot fi contaminate cu o varietate de microorganisme, inclusiv bacterii asociate infecțiilor asociate asistenței medicale.
În studii realizate în unități de terapie intensivă au fost identificate, printre altele, Acinetobacter baumannii, Klebsiella pneumoniae, Pseudomonas aeruginosa, Enterococcus faecium și Staphylococcus aureus pe suprafețe și echipamente utilizate în îngrijirea pacienților.
A fost identificat pe suprafețe cu atingere frecventă din unități de terapie intensivă, inclusiv în apropierea patului pacientului. Într-un studiu prospectiv, A. baumannii a fost identificat pe barele laterale ale paturilor și pe alte suprafețe din mediul pacientului.
A fost identificată pe suprafețe cu atingere frecventă și echipamente din mediul spitalicesc. Studiile realizate în unități de terapie intensivă au inclus K. pneumoniae printre microorganismele identificate în probe recoltate de pe astfel de suprafețe.
A fost, de asemenea, identificată pe suprafețe din mediul pacientului și pe puncte cu atingere frecventă. În studiile microbiologice din terapia intensivă, P. aeruginosa a fost urmărită împreună cu alte microorganisme asociate infecțiilor asociate asistenței medicale.
Identificarea unui microorganism pe o suprafață demonstrează contaminarea acelei suprafețe, dar nu demonstrează, prin ea însăși, transmiterea unei infecții.
Totuși, faptul că microorganisme asociate infecțiilor asociate asistenței medicale pot fi identificate pe suprafețe cu atingere frecventă arată de ce aceste puncte trebuie incluse explicit în rutina de curățare și dezinfecție. Pentru echipamentele reutilizabile, curățarea și dezinfecția se efectuează conform instrucțiunilor producătorului și procedurii unității.
Igiena mâinilor rămâne o măsură separată și esențială: contactul cu mediul pacientului nu trebuie confundat cu contactul direct cu pacientul.
Surse: Thom KA, Johnson JK, Lee MS, et al. Environmental contamination due to multidrug-resistant Acinetobacter baumannii surrounding colonized or infected patients. American Journal of Infection Control. 2011;39(9):711–715. doi:10.1016/j.ajic.2010.09.005.
Costa DM, Johani K, Melo DS, et al. Biofilm contamination of high-touched surfaces in intensive care units: epidemiology and potential impacts. Letters in Applied Microbiology. 2019;68(5):350–356. doi:10.1111/lam.13127.
Suprafețele și obiectele din jurul pacientului sunt doar o parte a lanțului de contact. Mâinile personalului fac legătura între pacient, mediul pacientului și celelalte suprafețe atinse în timpul îngrijirii.
OMS definește cinci momente în care igiena mâinilor este indicată:
În contextul discutat aici, al cincilea moment este deosebit de important. Barele laterale ale patului, butoanele de apel, perdelele, mesele și alte obiecte aflate în imediata apropiere a pacientului fac parte din mediul pacientului.
WHO. WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care. Geneva: World Health Organization; 2009.
Când mâinile sunt vizibil murdare, se recomandă spălarea cu apă și săpun.
Atunci când mâinile nu sunt vizibil murdare, frecarea mâinilor cu un produs pe bază de alcool este metoda preferată pentru igiena de rutină a mâinilor în îngrijirea medicală.
Sursă: WHO. WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care. Geneva: World Health Organization; 2009.
Cunoașterea tehnicii nu înseamnă automat că toate suprafețele mâinii sunt acoperite. Un studiu realizat pe 190 de studenți în formare pentru profesia de asistent medical a evaluat 52 de zone ale ambelor mâini după un curs de bază de igiena mâinilor. Printre zonele omise frecvent s-au numărat policele, vârfurile degetelor și anumite regiuni ale palmei și dosului mâinii. Doar 13% dintre participanți au obținut acoperirea completă a tuturor celor 52 de zone evaluate.
Diagramă a zonelor evidențiate
Regiuni evidențiate
DE REȚINUT: tehnica trebuie învățată, dar și verificată.
Sursă: Gniadek A, Ogórek-Tęcza B, Inglot A, Nowacka A, Micek A. Hand Areas Which Are Commonly Missed during Hand Disinfection by Nursing Students Who Completed a Basic Educational Course in Hand Hygiene. International Journal of Environmental Research and Public Health. 2021;18(5):2590. doi:10.3390/ijerph18052590.
Mănușile pot deveni contaminate în timpul îngrijirii și nu înlocuiesc igiena mâinilor. Purtarea mănușilor nu schimbă momentele în care igiena mâinilor este indicată. Mănușile trebuie schimbate atunci când este necesar, iar igiena mâinilor trebuie efectuată la momentul potrivit, inclusiv după îndepărtarea mănușilor.
WHO. WHO Guidelines on Hand Hygiene in Health Care. Geneva: World Health Organization; 2009.
O procedură eficientă înseamnă mai mult decât aplicarea unui produs pe o suprafață. Contează ordinea de lucru, metoda de curățare, evitarea recontaminării și respectarea timpului de contact. Respectă cele șase principii de mai jos pentru a reduce riscul de omisiune și a asigura siguranța epidemiologică.
Începe prin identificarea suprafețelor cu atingere frecventă și a obiectelor repartizate procedurii de curățare din zona respectivă.
Atenție la detalii:
Clanțele, întrerupătoarele, barele laterale ale paturilor, butoanele de apel și marginile perdelelor sunt exemple de suprafețe înalt contaminate care pot fi ușor omise dacă nu le prevezi explicit în planul tău de lucru.
Curățarea îndepărtează murdăria vizibilă și materia organică, reducând substanțial încărcătura microbiană inițială de pe suprafață.
Ordinea obligatorie:
Atunci când procedura presupune ambele acțiuni, realizează-le strict în ordinea prevăzută de protocoale (întâi curățare, apoi dezinfecție). Prezența sângelui, a secrețiilor sau a prafului poate inactiva substanțele active din dezinfectanți, anulându-le eficacitatea.
O ordine de lucru strict stabilită te ajută să elimini riscul de a transfera contaminarea către zonele deja igienizate.
Direcția fluxului:
Lucrează întotdeauna pornind de la zonele cele mai curate către cele mai murdare și de sus în jos (de la mobilierul înalt spre pardoseală), adaptând pașii la configurația spațiului și la procedurile interne ale unității.
Gestionează materialele de curățare astfel încât să nu muți murdăria și microorganismele de la o suprafață la alta.
Coduri și tehnici:
Schimbă sau repoziționează lavetele respectând cu strictețe codul de culori al spitalului. Odată ce ai utilizat o lavetă, nu o reintroduce în recipientul cu soluție curată, pentru a preveni contaminarea întregului lot de substanță.
Eficacitatea oricărui dezinfectant este condiționată de un timp minim de acțiune. Menține suprafața vizibil umedă pe toată durata indicată de producător.
Evită uscarea prematură:
Dacă produsul se evaporă sau îl ștergi înainte de expirarea timpului de contact, condițiile de utilizare nu mai sunt cele în care a fost demonstrată eficacitatea biocidă.
Fiecare suprafață, obiect sau dispozitiv medical inclus în procedură trebuie să fie atribuit unei persoane clar desemnate.
Dispozitive non-critice:
Pentru echipamentele medicale (stetoscoape, monitoare, infuzomate), asigură-te că este stabilit clar cine efectuează curățarea și dezinfecția (personalul de curățenie sau personalul medical), cât de des se realizează și ce produs specific este avizat pentru acea aparatură.
O procedură corectă presupune alegerea unui produs potrivit pentru fiecare tip de utilizare. Un produs destinat igienei mâinilor nu este destinat dezinfecției suprafețelor, iar un produs pentru suprafețe nu trebuie aplicat pe piele.
În cazul produselor biocide, utilizarea trebuie să corespundă tipului de produs și utilizării pentru care acesta este autorizat. Pentru igiena mâinilor vorbim despre TP1, iar pentru dezinfecția suprafețelor se utilizează TP2.
În continuare, poți consulta produsele destinate igienei mâinilor și pe cele destinate curățării și dezinfecției suprafețelor.
Pe lângă produsele prezentate individual, anumite produse sunt disponibile și în pachete. Acestea reunesc diferite combinații de produse pentru igiena mâinilor și pentru curățarea și dezinfecția suprafețelor.
Dezinfectanții noștri sunt avizați de Ministerul Sănătății prin Comisia Națională pentru Produse Biocide, iar documentația tehnică este disponibilă la cerere. ⚠️ Utilizați biocidele în mod responsabil. Citiți întotdeauna eticheta și informațiile despre produs înainte de aplicare. Respectați instrucțiunile furnizate de producător pentru a asigura o dezinfecție eficientă și utilizarea în condiții de siguranță.
Suprafețele cel mai frecvent omise în curățarea spitalelor includ clanțele, întrerupătoarele de lumină, mânerele de sprijin din grupurile sanitare, barele laterale ale paturilor, butoanele de apel, telefoanele de la pat și marginile de tragere ale perdelelor. Studiile prezentate în articol arată că aceste suprafețe pot avea niveluri de curățare foarte diferite între spitale și trebuie identificate explicit în procedurile de lucru.
Curățarea îndepărtează murdăria, materia organică și o parte dintre microorganisme prin acțiune mecanică, în timp ce dezinfecția urmărește inactivarea microorganismelor de pe suprafață prin utilizarea unui produs destinat acestui scop. Atunci când procedura presupune ambele etape, curățarea trebuie efectuată înaintea dezinfecției.
Suprafețele cu atingere frecventă trebuie identificate separat deoarece obiectele mici sau ușor de trecut cu vederea pot fi omise din rutina de curățare. Clanțele, întrerupătoarele, barele laterale ale paturilor, butoanele de apel și marginile perdelelor sunt exemple de suprafețe care trebuie incluse explicit în listele și procedurile de curățare ale fiecărei zone.
Curățarea și dezinfecția suprafețelor trebuie realizate metodic, începând cu suprafețele mai curate și continuând spre cele mai murdare, de sus în jos și fără transferarea microorganismelor între suprafețe. Curățarea trebuie efectuată înaintea dezinfecției atunci când ambele etape sunt necesare, iar dezinfectantul trebuie utilizat conform instrucțiunilor producătorului, inclusiv în ceea ce privește timpul de contact.
Dezinfectantul trebuie menținut pe suprafață pe durata timpului de contact indicat de producător pentru utilizarea respectivă. Dacă suprafața se usucă sau produsul este îndepărtat înainte de expirarea timpului de contact, condițiile de utilizare nu mai corespund celor în care eficacitatea produsului a fost demonstrată.
Igiena mâinilor este indicată în cele cinci momente definite de OMS: înainte de contactul cu pacientul, înaintea unei proceduri curate sau aseptice, după riscul de expunere la fluide biologice, după contactul cu pacientul și după contactul cu mediul pacientului. Ultimul moment este relevant pentru obiecte precum barele patului, butoanele de apel, perdelele și mesele aflate în imediata apropiere a pacientului.
Spălarea mâinilor cu apă și săpun este recomandată atunci când mâinile sunt vizibil murdare, iar fricțiunea mâinilor cu un produs pe bază de alcool este metoda preferată pentru igiena de rutină atunci când mâinile nu sunt vizibil murdare. Procedura de spălare durează 40-60 de secunde, iar fricțiunea cu produs pe bază de alcool durează 20-30 de secunde.
Mănușile nu înlocuiesc igiena mâinilor și nu modifică momentele în care igiena mâinilor este indicată. Mănușile se pot contamina în timpul îngrijirii, iar igiena mâinilor trebuie efectuată la momentele recomandate, inclusiv după îndepărtarea mănușilor.
Alegerea produsului pentru igiena mâinilor sau dezinfecția suprafețelor trebuie făcută în funcție de tipul de utilizare pentru care produsul este avizat și de instrucțiunile producătorului. În clasificarea produselor biocide, TP1 se referă la produse pentru igiena umană, iar TP2 include produse pentru dezinfecția suprafețelor, materialelor, echipamentelor și mobilierului care nu sunt destinate contactului direct cu alimentele sau hrana pentru animale.
Producător român de produse profesionale de curățenie și dezinfecție, folosite în spitale, clinici, cabinete stomatologice și medicale, laboratoare și alte medii profesionale. Citatul din acest ghid provine dintr-o conversație educațională cu un epidemiolog independent, care nu susține și nu recomandă niciun produs. Modul de utilizare din acest ghid este orientativ — instrucțiunile de pe eticheta produsului aflat în uz au întâietate.
Urmărește-ne
