Igiena în spitale: 7 indicatori de performanță (KPI) pe care managerii trebuie să-i monitorizeze lunar

Igiena într-un spital nu se evaluează „din ochi”. O podea curată sau un miros plăcut nu îți confirmă că procesele sunt corecte și că riscul de infecții este sub control. Dacă administrezi o unitate medicală, ai nevoie de date măsurabile, colectate constant și analizate obiectiv.   

1. Rata infecțiilor asociate asistenței medicale (IAAM)

Rata IAAM reflectă direct performanța sistemului de prevenire și control al infecțiilor. Conform recomandărilor ECDC și cadrului național de supraveghere, prevenire și limitare a infecțiilor asociate asistenței medicale, fiecare unitate sanitară trebuie să colecteze și să utilizeze aceste date în monitorizarea internă.  

Formule de calcul

Rata IAAM (%) = (Număr IAAM / Număr pacienți externați în perioada analizată) × 100

sau

IAAM la 1.000 zile-pacient = (Număr IAAM / Număr total zile de spitalizare) × 1.000

A doua formulă oferă o imagine mai fidelă în secții cu durată mare de internare, cum este ATI.

Ce îți arată acest indicator?

O creștere a ratei IAAM poate indica:

• nerespectarea timpilor de contact ai dezinfectanților;
• subdozare în cazul produselor concentrate;
• lacune în sterilizarea instrumentarului;
• conformitate scăzută a igienei mâinilor.

Analizează datele separat pe secții. De exemplu, o secție de chirurgie cu 5 IAAM la 1.000 zile-pacient, în timp ce media spitalului este 2, necesită audit imediat: verifică fluxurile, protocoalele de dezinfecție terminală, circuitele curate/murdare și sterilizarea instrumentarului.

2. Gradul de conformitate cu protocoalele de igienă a mâinilor

Igiena mâinilor rămâne una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenire a transmiterii agenților patogeni. Ordinul 1101/2016 include igiena mâinilor și măsurile de curățenie în cadrul strategiilor de prevenire și control al IAAM, iar unitățile sanitare trebuie să implementeze mecanisme de supraveghere și evaluare a conformității. OMS definește cele 5 momente pentru igiena mâinilor, iar respectarea lor trebuie monitorizată sistematic:

1. Înainte de contactul cu pacientul.
2. Înainte de procedurile aseptice.
3. După expunerea la fluide biologice.
4. După contactul cu pacientul.
5. După contactul cu mediul pacientului.  
   

Formula de calcul

Conformitate (%) = (Acțiuni conforme / Oportunități observate) × 100

Un auditor instruit observă direct personalul și înregistrează oportunitățile de igienă a mâinilor. Pentru rezultate stabile, colectează un număr suficient de observații pe secție lunar. 

Ținte și intervenții

Multe programe de prevenire și control al infecțiilor utilizează obiective de conformitate de peste 80%, însă pragurile trebuie adaptate contextului local și nivelului de risc al secției. Valorile semnificativ sub ținta stabilită de unitate pot indica un risc crescut de transmitere a microorganismelor și necesită analiză suplimentară.

Dacă identifici scăderi de conformitate:

• verifică amplasarea dozatoarelor;
• asigură reumplerea constantă;
• reia instruirea practică, nu doar teoretică;
• oferă feedback individual și pe echipe.

În clinici mici sau cabinete, unde echipa este restrânsă, conformitatea se poate monitoriza prin autoaudit periodic, completat de analiza consumului de produse pentru igiena mâinilor raportat la volumul activității.

3. Conformitatea protocoalelor de curățenie și dezinfecție a suprafețelor

Suprafețele frecvent atinse – mânere, balustrade, butoane, mese de tratament – pot deveni vectori de transmitere dacă personalul nu respectă concentrațiile și timpii de contact.

Formula de calcul

Conformitate (%) = (Spații conforme la audit / Spații verificate) × 100

Selectează aleatoriu minimum 20% din încăperi lunar. În ATI sau bloc operator, crește frecvența verificărilor.

Ce verifici?

• concentrația soluției preparate;
• data și ora preparării;
• respectarea timpului de contact;
• compatibilitatea produsului cu suprafața.

De exemplu, un dezinfectant concentrat de nivel înalt, cum este Klintensiv® Dezicon – dezinfectant concentrat de nivel înalt, necesită diluție corectă pentru a atinge eficiența declarată conform standardelor EN (bactericid, fungicid, virucid etc., conform fișei tehnice și avizului produsului). Dacă personalul prepară soluția „din ochi”, eficiența poate scădea. Vezi toată gama de dezinfectanți pentru suprafețe și pavimente Klintensiv! Folosește recipiente gradate și proceduri scrise.  

În cabinete sau laboratoare, unde volumul suprafețelor este mai redus, respectarea constantă a procedurilor de curățenie și dezinfecție trebuie verificată periodic prin audit intern.   

4. Timpul mediu de decontaminare a saloanelor (TAT – Turnaround Time)

TAT măsoară intervalul dintre externarea pacientului și disponibilitatea salonului pentru următoarea internare, după curățenie și dezinfecție completă.

Înregistrează ora externării și ora finalizării procesului. Calculează media lunară pe secție.

De ce trebuie să urmărești TAT?

Un TAT prea mare blochează fluxul de pacienți. Un TAT prea mic poate indica superficialitate.

Valorile-țintă pentru TAT (Turnaround Time) trebuie stabilite de fiecare unitate sanitară din România în funcție de complexitatea procesului de curățenie, tipul secției și nivelul de risc, respectând timpii de contact ai dezinfectanților impuși de Ordinul MS 1761/2021. În practica medicală autohtonă, spitalele urmăresc intervale cuprinse între 30 și 90 de minute. Un TAT sub 30-45 de minute într-un bloc operator standard poate ridica suspiciuni de superficialitate în aplicarea protocoalelor de dezinfecție, în timp ce un TAT care depășește constant 90 de minute semnalează probleme de logistică sau deficit de personal auxiliar.         

Dacă observi întârzieri repetate, verifică logistica. Lipsa produselor sau pregătirea manuală a soluțiilor poate consuma timp. În zone unde viteza este importantă, utilizarea unui produs gata de utilizare, precum Klintensiv® dezinfectant suprafețe gata de utilizare, reduce etapele și limitează erorile de dozaj.

Alege produsul în funcție de spectrul microbiologic necesar și de compatibilitatea cu suprafețele (inox, PVC, materiale plastice).

5. Rata testelor de monitorizare microbiologică neconforme

Dacă metodele de audit de mai sus sunt vizuale și administrative, monitorizarea microbiologică reprezintă o metodă complementară de verificare a eficienței proceselor de curățenie și dezinfecție. În România, supravegherea IAAM și organizarea măsurilor de prevenire se desfășoară în cadrul normativ aplicabil, iar activitățile de monitorizare microbiologică fac parte din sistemul intern de control al infecțiilor.  

Formula de calcul: 

Rata testelor neconforme (%) = (Număr teste microbiologice pozitive / Total teste de autocontrol recoltate) x 100

Spitalul (prin structura SPIAAM și laboratorul propriu sau externalizat) implementează un program de monitorizare microbiologică adaptat evaluării riscurilor și procedurilor interne, care poate include:

• teste de suprafețe și obiecte;
• monitorizarea aeromicroflorei;
• controlul sterilității;
• exudate de pe mâinile personalului, atunci când sunt prevăzute în procedurile unității sau justificate epidemiologic.

6. Consumul de produse de curățenie și dezinfecție raportat la activitate

Consumul îți arată dacă procesele sunt sustenabile și corecte din punct de vedere tehnic.

Formula de calcul

Consum mediu = Cantitate produs utilizat / (Număr pacienți, zile-pacient sau m² curățați)

Compară secții similare. O diferență semnificativă între zone cu activitate comparabilă necesită analiză. 

• Consum prea mic: risc de subdozare sau aplicare insuficientă.  
• Consum prea mare: risipă, preparare greșită sau supradezinfecție inutilă.

Standardizează protocoalele și limitează variațiile. Utilizează doar produse avizate pentru domeniul medical din categoria de dezinfectanți profesionali, cu spectru microbiologic clar declarat și testat conform standardelor EN.

7. Scorul de satisfacție al pacienților privind curățenia

Percepția pacientului influențează încrederea în unitatea medicală. Chestionarele la externare pot include întrebări despre:

• curățenia salonului;
• igiena grupurilor sanitare;
• frecvența curățeniei;
• comportamentul personalului de curățenie.

Calculează scorul ca medie pe o scară 1–10 sau procent de răspunsuri pozitive. Multe unități urmăresc scoruri de peste 8/10 sau peste 85% răspunsuri favorabile, în funcție de obiectivele stabilite intern.  

Corelează acest scor cu rata IAAM. Dacă satisfacția este ridicată, dar IAAM crește, problema este tehnică și invizibilă. Dacă satisfacția este scăzută, chiar și cu IAAM stabil, trebuie să îmbunătățești organizarea și comunicarea.

Cum transformi analiza KPI-urilor în acțiuni concrete

După fiecare raport lunar:

1. Identifică indicatorii care depășesc pragurile stabilite.
2. Analizează cauza principală, nu doar efectul.
3. Stabilește un plan de acțiune cu responsabil și termen.
4. Reevaluează la 2–4 săptămâni pentru zonele cu risc crescut.

De exemplu, dacă rata IAAM crește pe secția de ortopedie, verifică simultan:

• conformitatea igienei mâinilor;
• dezinfecția suprafețelor frecvent atinse;
• sterilizarea instrumentarului;
• consumul de produse.

Abordează problema integrat. O singură măsură izolată nu rezolvă cauza.

Monitorizează constant și nu amâna intervențiile. Igiena se menține prin disciplină operațională zilnică, nu prin acțiuni punctuale.

Cei 7 KPI îți oferă o imagine completă asupra siguranței, conformității și eficienței proceselor de igienă. Dacă îi urmărești lunar și intervii rapid, reduci riscul de infecții, optimizezi costurile și crești încrederea pacienților.