Zonarea pe culori în industria alimentară: clasificarea zonelor de risc și frecvențele de igienizare
Zonarea pe culori presupune atribuirea unei culori fixe fiecărei zone de lucru și fiecărei ustensile, astfel încât să fie redus riscul de transfer al contaminanților de la o zonă la alta. Un mop de la toaletă și o lavetă de la blatul de carne arată la fel atunci când sunt puse alături, însă sunt destinate unor utilizări diferite. Culoarea le menține separate, fără să solicite nimănui memorarea unor reguli complicate.
Sistemul de coduri de culori este un instrument de organizare și separare a ustensilelor, care poate fi inclus în bunele practici de igienă și în procedurile HACCP ale unității. Nu există însă o schemă universală de culori impusă de legislația alimentară; culorile și zonele de utilizare trebuie stabilite, documentate și aplicate consecvent la nivelul fiecărei unități.
Materialul de față prezintă codificarea ustensilelor pe culori, organizarea zonelor în funcție de risc, stabilirea frecvențelor de igienizare, succesiunea operațiunilor de curățare și, după caz, dezinfecție, precum și modul de documentare, astfel încât procedurile de igienă să poată fi verificate în cadrul controalelor și al monitorizării interne.
Ce înseamnă zonarea pe culori și de ce se aplică în industria alimentară?
Zonarea pe culori înseamnă asocierea permanentă a unei culori cu o zonă, astfel încât orice persoană din tură să identifice imediat ustensila potrivită și locul ei de utilizare. Nu este un element decorativ, ci un instrument vizual de separare a ustensilelor, menit să reducă riscul de contaminare încrucișată..
Aplicarea zonării se justifică prin trei avantaje care se leagă între ele:
- reduce riscul de contaminare încrucișată;
- simplifică munca echipei, întrucât un cod de culoare poate fi mai ușor de recunoscut decât o procedură scrisă;
- facilitează verificarea respectării procedurilor interne, inclusiv în cadrul auditurilor și controalelor.
Atunci când toate ustensilele, lavetele și echipamentele sunt identificate și utilizate conform destinației stabilite de unitate, separarea vizuală devine o barieră suplimentară împotriva transferului de contaminanți.
Codificarea ustensilelor pe culori
Fiecărei ustensile i se atribuie culoarea zonei în care se folosește, iar mutarea ei în altă zonă trebuie evitată conform procedurii interne de igienă. Tabelul de mai jos prezintă un exemplu de cod de culori; acesta nu reprezintă o schemă universală obligatorie.
| Culoare | Zonă de utilizare | Exemple de ustensile |
|---|---|---|
| Roșu | Grupuri sanitare și toalete | Mop, lavete, perii de toaletă |
| Galben | Zone de deșeuri sau alte zone stabilite ca având risc de contaminare | Lavete pentru coșurile de gunoi, ustensile dedicate zonelor de deșeuri |
| Albastru | Suprafețe și echipamente din zonele de manipulare/preparare a alimentelor | Blaturi, mese, ustensile de bucătărie |
| Verde | Sala și alte spații generale, conform procedurii interne | Mese de servire, mânere de uși |
Important: culorile din exemplul de mai sus trebuie adaptate fluxului și procedurilor fiecărei unități.
Respectarea codului rămâne strictă, întrucât o singură abatere anulează întregul sistem. Ustensilele se depozitează separat, pe culori, pentru a evita confuziile la grabă, și se înlocuiesc pe măsură ce se uzează, astfel încât o lavetă roșie decolorată să nu ajungă din greșeală la un blat. Instruirea personalului nou se realizează conform procedurilor și cerințelor aplicabile, deoarece zonarea funcționează doar atunci când întreaga echipă o cunoaște și o aplică unitar.
Descarcă GRATUIT ghidul practic de igienă și dezinfecție pentru unități de procesare alimentară!
Clasificarea zonelor de risc în unitățile alimentare
Organizarea zonelor trebuie stabilită în funcție de fluxul tehnologic, tipurile de produse manipulate, natura operațiunilor și analiza riscurilor realizată de operator. Pentru un material orientativ, se poate utiliza următorul exemplu de organizare:
| Zonă | Tip de activitate | Nivel de risc | Frecvență de igienizare | Codaj culoare |
|---|---|---|---|---|
| Zonă cu risc ridicat | Prepararea/manipularea cu alimentelor crude, suprafețe și echipamente cu contact direct cu alimentele | Ridicat | Stabilită în funcție de proces, astfel încât să prevină contaminarea; pentru anumite suprafețe poate fi necesară curățarea și, după caz, dezinfecția după fiecare operațiune sau ciclu de lucru | Conform schemei interne |
| Zonă cu risc mediu | Pregătire, ambalare sau alte fluxuri intermediare, în funcție de proces | Mediu | Conform evaluării riscului și procedurii interne | Conform schemei interne |
| Zone sanitare și de suport | Grupuri sanitare, vestiare, zone tehnice și de trafic al personalului | Variabil | Conform planului de igienizare și nivelului de utilizare/risc | Conform schemei interne |
| Zone generale | Săli de servire, spații administrative, depozite de ambalaje și alte spații fără contact direct cu alimentele | Variabil | Conform planului de igienizare și evaluării riscului | Conform schemei interne |
Regulamentul (CE) nr. 852/2004 nu stabilește aceste patru categorii și nici frecvențe numerice universale. Pentru echipamentele și articolele care intră în contact cu alimentele, regulamentul prevede că acestea trebuie curățate și, după caz, dezinfectate cu o frecvență suficientă pentru evitarea riscului de contaminare. Prin urmare, o unitate poate avea o zonare diferită de exemplul de mai sus, dacă aceasta este justificată prin analiza riscurilor și este implementată consecvent.
Stabilirea frecvențelor de igienizare pe fiecare zonă
Frecvența se corelează cu riscul, dar nu poate fi redusă la o regulă universală de tipul „de două ori pe schimb” sau „de trei ori pe zi”. Ea trebuie corelată cu natura activității, tipul de aliment, nivelul de contaminare, fluxul tehnologic, frecvența utilizării suprafeței și rezultatele verificărilor interne.
- În zonele cu risc ridicat, curățarea și, după caz, dezinfecția se efectuează la intervalele stabilite astfel încât să fie prevenită contaminarea alimentelor și a suprafețelor cu contact alimentar.
- În zonele de pregătire și ambalare, frecvența se stabilește în funcție de proces și poate include intervenții între loturi, între produse diferite sau la finalul schimbului, atunci când analiza riscurilor o impune.
- În grupurile sanitare, frecvența se stabilește în funcție de nivelul de utilizare, riscul identificat și planul de igienizare al unității.
- În zonele generale, igienizarea se efectuează conform planului intern și în funcție de nivelul de utilizare și de risc.
Regulamentul (CE) nr. 852/2004 prevede pentru echipamentele și articolele cu care alimentele intră în contact o frecvență suficientă pentru evitarea oricărui risc de contaminare. Aceste frecvențe trebuie, prin urmare, să fie justificate prin procedurile interne, analiza riscurilor și monitorizarea rezultatelor, nu prezentate ca valori obligatorii pentru toate unitățile alimentare.
Recunoașterea tipurilor de contaminare în unitățile alimentare

Se disting mai multe categorii de pericole pentru siguranța alimentelor, iar contaminarea încrucișată reprezintă un mecanism prin care contaminanții pot fi transferați între alimente, suprafețe, echipamente, ustensile sau mâinile personalului.
| Tip de contaminare | Exemple | Surse principale |
|---|---|---|
| Microbiologică | Salmonella, Listeria, E. coli, Campylobacter, Norovirus | Alimente crude, mâini, echipamente, apă |
| Fizică | Păr, sticlă, metal, plastic, insecte | Ustensile sau echipamente deteriorate, mediu |
| Chimică | Reziduuri de dezinfectanți, lubrifianți, pesticide | Utilizare necorespunzătoare a substanțelor chimice, clătire insuficientă, materii prime contaminate |
| Încrucișată | Transferul unui contaminant între alimente, suprafețe, ustensile sau mâini | Suprafețe sau ustensile comune, mâini, fluxuri necorespunzător separate |
Contaminarea încrucișată nu apare exclusiv prin trecerea unei ustensile de la carne crudă la alimente gata de consum, ci poate apărea prin mai multe căi de transfer, inclusiv mâini, echipamente, suprafețe și fluxuri. Exact aici poate interveni codul de culori: separarea ustensilelor destinate unor zone diferite contribuie la reducerea riscului de transfer al contaminanților, dar nu înlocuiește curățarea, dezinfecția, igiena mâinilor sau celelalte măsuri de control.
Protocolul de curățare și dezinfecție în industria alimentară în cinci pași
Protocolul trebuie stabilit în funcție de suprafață, tipul de murdărie și produsul utilizat. Nu există o succesiune identică obligatorie pentru toate situațiile, însă, în funcție de proces și de instrucțiunile produsului, operațiunile pot include îndepărtarea reziduurilor, curățarea cu detergent, clătirea, aplicarea dezinfectantului și, atunci când este prevăzută pentru suprafața respectivă, clătirea finală și uscarea.
Mai întâi se îndepărtează resturile prin curățare mecanică, răzuire sau alte metode adecvate, astfel încât agentul de curățare și, ulterior, dezinfectantul să poată acționa corespunzător. Apoi se aplică detergentul potrivit tipului de murdărie, pentru îndepărtarea grăsimilor și a altor reziduuri. Urmează acțiunea mecanică și clătirea, după caz, pentru îndepărtarea detergentului și a murdăriei desprinse.
După curățare, dacă dezinfecția este necesară, se aplică un produs biocid avizat pentru domeniul și utilizarea respectivă, în condițiile de utilizare prevăzute pe etichetă și în documentația produsului. Se respectă concentrația/doza și timpul de contact indicate de producător. Pentru suprafețele și ustensilele destinate contactului cu alimentele, se respectă inclusiv cerința de clătire atunci când aceasta este prevăzută în instrucțiunile produsului. Regulamentul (CE) nr. 852/2004 prevede că suprafețele și echipamentele din zonele în care sunt manipulate alimentele trebuie să poată fi curățate și, după caz, dezinfectate, iar echipamentele cu care alimentele intră în contact trebuie curățate și, după caz, dezinfectate la o frecvență suficientă pentru evitarea contaminării.
Principiul de bază este că dezinfecția nu înlocuiește curățarea atunci când curățarea este necesară pentru ca produsul să își exercite eficacitatea conform condițiilor de utilizare. Instrucțiunile produsului trebuie respectate inclusiv în ceea ce privește curățarea prealabilă, concentrația, timpul de contact și clătirea.
Aici găsești mai multe informații despre dezinfectarea în industria alimentară!
Cadrul legal și standardele aplicabile
Activitatea se desfășoară în baza cerințelor europene și naționale aplicabile, transpuse în proceduri interne verificabile. Regulamentul (CE) nr. 852/2004 privind igiena produselor alimentare reprezintă unul dintre principalele acte normative aplicabile și prevede, între altele, cerințe privind curățarea și, după caz, dezinfecția spațiilor, suprafețelor și echipamentelor, precum și aplicarea procedurilor bazate pe principiile HACCP. HG nr. 924/2005 privind aprobarea Regulilor generale pentru igiena produselor alimentare este actul normativ românesc care a transpus prevederile Regulamentului (CE) nr. 852/2004 în legislația națională la momentul adoptării sale.
Pentru instruirea profesională privind însușirea noțiunilor fundamentale de igienă este relevant Ordinul MS/ME nr. 2.209/4.469/2022, privind aprobarea metodologiei pentru organizarea și certificarea instruirii profesionale a personalului privind însușirea noțiunilor fundamentale de igienă. În cazul produselor biocide, Regulamentul (UE) nr. 528/2012 stabilește cadrul european pentru punerea la dispoziție pe piață și utilizarea produselor biocide.
Pentru produsele destinate dezinfecției echipamentelor, recipientelor, ustensilelor și suprafețelor asociate producției, transportului, depozitării sau consumului de alimente ori hrană pentru animale, încadrarea relevantă este TP4 – Food and feed area. Standarde relevante pentru evaluarea activității antimicrobiene Standardul relevant se alege în funcție de tipul activității, metoda de aplicare, domeniul de utilizare și revendicarea microbiologică a produsului. EN 14885:2022 corelează revendicările cu metodele europene de testare și diferențiază, între altele, dezinfecția suprafețelor prin acțiune mecanică de dezinfecția prin procedee airborne.
| Aplicare | Activitate antimicrobiană | Standard EN |
|---|---|---|
| Dezinfecția igienică a mâinilor prin frecare | Bactericidă | EN 1500 |
| Dezinfecția suprafețelor prin acțiune mecanică | Bactericidă | EN 1276 / EN 13697, în funcție de metoda și revendicarea aplicabilă |
| Dezinfecția suprafețelor prin acțiune mecanică | Levuricidă / fungicidă | EN 1650 / EN 13697, în funcție de revendicarea aplicabilă |
| Dezinfecția suprafețelor prin acțiune mecanică |
Sporicidă |
EN 13704, în funcție de revendicarea aplicabilă |
| Dezinfecția suprafețelor camerelor pe cale aeriană prin nebulizare |
Bactericidă, levuricidă, fungicidă, virucidă etc., în funcție de revendicare |
EN 17272, în condițiile și pentru revendicarea aplicabilă |
Nu toate standardele se aplică tuturor produselor. Testarea relevantă depinde de activitatea antimicrobiană revendicată și de metoda de aplicare a produsului.
Produsele Klintensiv recomandate pe niveluri de risc
Produsul nu trebuie ales doar în funcție de „nivelul de risc” al zonei. Alegerea trebuie să țină cont de nivelul de risc, dar și de suprafața sau echipamentul tratat, existența contactului cu alimentele, spectrul de activitate microbiologică necesar, metoda de aplicare și condițiile de utilizare prevăzute în documentația produsului.
| Nivel de risc | Produs |
|---|---|
| Zone critice, contact cu alimentele | Klintensiv KlinoChlor Tabs |
| Zone critice, suprafețe și ustensile | Klinopro Wipes |
| Zone critice, intervenție rapidă | Klinosept 4Ind |
| Suprafețe necritice | Deziamino |
| Suprafețe necritice, dezinfecție cu clor | Hypoklintensiv |
În cazul suprafețelor și ustensilelor aflate în contact direct cu alimentele, se efectuează clătirea cu apă potabilă după timpul de contact. Se respectă întotdeauna indicațiile de utilizare și condițiile de aplicare specifice produsului.
Documentarea în Registrul de Igienizare
Operațiunile de curățenie și, după caz, dezinfecție trebuie documentate conform procedurilor și planului de igienizare al unității. Documentarea permite verificarea faptului că operațiunile stabilite prin procedurile interne au fost efectuate și oferă trasabilitate în cadrul sistemului de autocontrol. În funcție de sistemul documentat al unității, se pot consemna zona sau echipamentul igienizat, data și ora, operațiunea efectuată, produsul utilizat, concentrația/doza, timpul de contact, persoana responsabilă și eventualele neconformități sau măsuri corective.
Echipamentele se mențin dedicate pe zone, conform codificării stabilite, iar respectarea acesteia se verifică periodic. Instruirea personalului privind noțiunile fundamentale de igienă se realizează în condițiile prevăzute de Ordinul MS/ME nr. 2.209/4.469/2022, iar documentele aferente instruirii se păstrează conform cerințelor aplicabile. Documentarea susține trasabilitatea și demonstrează implementarea procedurilor. Conformitatea trebuie susținută atât prin documente, cât și prin respectarea procedurilor în practică.
Utilizați în siguranță produsele biocide. Citiți întotdeauna eticheta și informațiile despre produs înainte de utilizare.

